Exporturile către ţările din afara Uniunii Europene s-au intensificat în ultimele luni, ritmurile de creştere comparativ cu 2010 fiind mai mari faţă de cele înregistrate de schimburile comerciale cu ţările UE, însă volumele exportate rămân net inferioare.
Anul agricol bun şi majorarea preţurilor la materiile prime susţin exporturile
Analiştii susţin că în acest an exporturile extra-UE vor fi ajutate de anul agricol bun şi de deprecierea leului faţă de dolar.
Dar, în perspectivă, pentru a suplini reducerea exporturilor către UE, România ar trebui să-şi extindă foarte mult pieţele de desfacere din afara Uniunii, procesul fiind de durată şi afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie.
Creşterea exporturilor din acest an este pusă de analişti şi pe seama majorării preţurilor la petrol şi alte materii prime sau la produsele alimentare, nu doar a suplimentării volumelor exportate.
Cu toate că, exporturile României au continuat să crească în acest an, se observă o diminuare a ritmului de creştere a acestora la nivelul partenerilor comerciali din UE.
De la 30-50%, la 11%
În iulie exporturile au ajuns la 3,8 mld. euro, în urcare cu 11,5% faţă de nivelul din aceeaşi lună de anul trecut, ritmul de creştere continuând să se tempereze, după avansuri de 30-50% în primele cinci luni ale anului, în contextul crizei datoriilor care afectează ţările din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României.
Dacă exporturile către ţările din Uniunea Europeană au crescut în iulie cu doar 5,8% faţă de aceeaşi lună din 2010, avansul exporturilor spre ţările din afara UE au avansat cu 26,1%.
Exporturile pot fi sporite prin extinderea pieţelor de desfacere extra-UE
Pentru a suplini reducerea exporturilor către UE, România ar trebui să-şi extindă foarte mult pieţele de desfacere din afara UE, este de parere Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, citat de Ziarul Financiar.
Conform opiniei sale, „pentru a-şi spori exporturile către ţările din afara UE, exportatorii români ar trebui să caute pieţe de desfacere pentru produsele sale prelucrate (manufacturate) cu conţinut tehnologic mai ridicat, încercând să evite (pe cât posibil) concurenţa costurilor de producţie reduse prevalente în special în estul Asiei”, a declarat acesta.
Pieţele spre care s-ar putea orienta ar fi pieţele mari din proximitate (Rusia, Ucraina, Turcia), pieţele din America de Sud (unde creşterea economică este puternică, dar bazată preponderent pe exploatarea resurselor naturale) şi pieţele care par să reziste mai bine în criza actuală (Australia, Canada, Israel, Africa de Sud, Scandinavia), mai crede Bucşa.