La întâlnirea de vineri, de la Prefectura Cluj, cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, fermierii au susţinut că „toată isteria cu aflatoxina a fost creată, fals, de firme multinaţionale, prin încălcarea teritoriului lor de interese economice".
Potrivit acestora, alerta cu aflatoxina din laptele din România a fost falsă şi creată de multinaţionalele care vizează să profite de pe urma faptului că la finele lui 2013 se încheie prelungirea perioadei de tranziţie acordată României pentru procesarea laptelui „neconform” cu cerinţele comunitare, iar din 31 martie 2015 va dispărea cota de lapte.
„Alerta a fost dată întâi în Serbia. Pentru că două multinaţionale care lucrează în Serbia lucrează şi în România, s-a declanşat o alertă pe un subiect fals. Nu s-a făcut deloc o determinare cantitativă, să se spună clar de la ce cantităţi de consum de lapte este periculoasă aflatoxina. Aceasta este periculoasă dacă un om consumă 20-30 de litri de lapte pe zi, timp de 200 de zile, neîntrerupt. Profesorul de toxicologie Adrian Oros de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este aici, de faţă, şi vă poate confirma aceste date. Gestionarea de către autorităţi a datelor privind acest scandal a fost defectuoasă. Iar mass-media a transmis date eronate, pentru audienţă şi rating”, a declarat preşedinte Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Claudiu Franc, la conferinţa de presă de la Prefectura Cluj.
„Niciun fermier din România nu vinde lapte fără control. Pentru isteria cu aflatoxina, fermierii au fost nevoiţi să suporte costurile analizelor, care sunt de 170 de lei la Alba-Iulia, dar de 270 de lei la Bucureşti. Nu este corect ca din cauza acestei isterii, laptele să fie exclus acum din alimentaţie. Laptele nu este deloc periculos. De la laptele din România nu s-a îmbolnăvit nimeni. De la laptele adus din import s-a îmbolnăvit multă lume. Laptele cu termen de valabilitate de şase luni nu este lapte”, a spus, la rândul său, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din judeţul Covasna, Mozes Otvos.
Procesatorii le-au propus preţuri cu 30% mai mici
Potrivit vicepreşedintelui Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, Dorel Secară, asupra fermierilor din Ilfov s-a exercitat un abuz de către procesatori. Mai mulţi fermieri care au înlocuit imediat furajarea animalelor, după ce analizele au detectat limite normale ale aflatoxinei în lapte, şi au produs apoi cantităţi bune de consum, verificate veterinar, şi-au aruncat laptele pe câmp, afirmând că scandalul cu aflatoxina îi aduce în faliment, pentru că procesatorii le refuză preluarea producţiei zilnice.
„Dar aceşti fermieri au schimbat furajarea animalelor şi laptele a devenit conform. Totuşi, procesatorii au refuzat să le ia laptele. Procesatorii ne-au chemat deja şi ne-au propus o scădere a preţului laptelui cu 30%. Pretenţiile lor sunt exagerate. Procesatorii cumpără cu 1,30 de lei pe litrul de lapte de la fermierii mari şi cu 1 leu de la fermierii mici. Acum vor să împingă preţul mult sub un leu şi ne ruinează. Vom rămâne fără fermieri. Asigur pe toată lumea că laptele din România nu are nicio problemă pentru consum”, a spus Dorel Secară.
Potrivit lui Claudiu Franc, iarna aceasta a fost uşoară, cu temperaturi care nu au inhibat dezvoltarea mucegaiurilor. Contaminarea furajelor cu mucegaiuri se face, de obicei, primăvara şi este responsabilă de prezenţa aflatoxinei în lapte. Mucegaiurile dispar în timpul verii. Seceta din 2013 le-a produs oricum greutăţi fermierilor care nu şi-au putut asigura furajele necesare. Ei au cumpărat furaje cu preţ dublu în 2013, iar acum nu îşi pot vinde în condiţii normale laptele, în ciuda faptului că scandalul cu aflatoxina a fost fals şi generat de multinaţionale interesate să diminueze sever producţia din România.
Laptele crud de vacă trebuie să îndeplinească standardul de calitate din UE, respectiv numărul total de germeni să fie mai mic sau egal cu 100.000/mililitru, iar numărul de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/mililitru. Până la finele lui 2013, procesatorii au posibilitatea de a colecta lapte de vacă de la gospodăriile ţărăneşti cu una-trei vaci şi de a oferi produse lactate pe o piaţă internă sufocată de produse din import. Sursa: Agerpres