MISTREȚII FAC RAVAGII ÎN CULTURI! FERMIERII NU SUNT DESPĂGUBIȚI!

Trebuiau să suplimenteze numărul de extrageri. Au făcut-o abia acum câteva săptămâni cu un număr de extrageri foarte, foarte mic, două-trei exemplare pe fond. Păi, dar ce ai făcut cu asta?! S-au înmulțit mistreții foarte mult și nu au fost suficiente acele extrageri din iarnă.

Noi, fermierii, suferim pagube enorme. Și necazul mare este că nici nu avem cui să ne adresăm pentru despăgubiri pentru că Legea vânătorii nu este promulgată și nu poate fi aplicată. Și rămâi doar să te uiți că suprafețe imense sunt distruse în totalitate și nimeni nu ne despăgubește. E o mare problemă! Poate se gândește, totuși, cineva să dea drumul la Legea vânătorii.

Tot vorbim de programe, vorbim de eforturi făcute pentru agricultură, vorbim de mărirea bugetului la agricultură, dar efectul nu se simte, pentru că, pe dea ltă parte, intervin alți factori, cum sunt mistreții, care ne măresc nouă, fermierilor, pagubele, a declarat fermierul Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), pentru AGROINFO.

Agricultorii au investit muncă multă și bani mulți în suprafețele agricole cultivate, iar turmele de mistreți scormonesc pământul, calcă în copite plantele abia răsărite. În urma lor, suprafețele rămân distruse și grav este că fermierii nu pot să beneficieze, la acest moment, de niciun leu despăgubire. Legea vânătorii a fost modificată de parlamentari, iar schimbările din lege se referă chiar la evaluarea pagubelor produse fermierilor de animalele intrate pe terenurile agricole. Legea însă nu este promulgată pentru că este neconstituțională.

Prin Decizia 76 din 30 ianuarie 2019, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate, formulată de președintele României, Klaus Iohannis, și a constatat că Legea privind aprobarea Ordonantei de urgență a Guvernului nr.105/2017 pentru modificarea art.23 alin.(1) lit.c) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006 este neconstituțională în ansamblul său.

Ce au modificat parlmentarii în Legea vânătorii?

Senatul, prin admiterea a 4 amendamente, a modificat actul normativ și a eliminat posibilitatea proprietarului animalelor de a pășuna pe terenuri agricole în baza unui acord scris al deținătorului de teren pe care se pășunează. Totodata, a modificat art.13 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr.407/2006, în sensul că a detaliat procedura de constatare a pagubelor, de evaluare a acestora, precum și de stabilire a răspunderii civile, a instituit un alt moment de la care se calculează termenul de 30 de zile pentru efectuarea plăților, respectiv de la momentul emiterii deciziei de plată, și a introdus un nou alineat la acest articol, ce prevede că modalitatea de acordare a despăgubirilor, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor se vor adopta prin hotărâre a Guvernului.

De ce este Legea vânătorii neconstituțională?

Decizia Curții Constituționale a fost publicată săptămâna trecută. În această decizie, se arată că amendamentele introduse în lege de Senat se îndepartează în mod substanțial de voința inițiatorului legii și reprezintă modificări majore ale conținutului formei inițiale a inițiativei legislative. Mai mult, ”forma adoptată de Senat conține un articol unic cu 2 puncte, din care cel de-al doilea are 3 subpuncte, în timp ce O.U.G. nr.105/2017 conține un singur articol”.

Analiza       comparativă a conținutului normativ al actelor adoptate in prima Camera sesizata (Senatul), respectiv in Camera decizionala (Camera Deputatilor) releva urmatoarele diferențe: pe de o parte, prima Camera sesizata (in sedinta plenului Senatului din 14 martie 2018) adopta proiectul de lege privind aprobarea ordonantei de urgenta, prin care sunt aduse modificari Ordonantei de urgenta nr.105/2017, in ceea ce priveste titlul actului normativ si continutul art.13 [modificarea alin.(5) si (6) si introducerea alin.(7)] si art.32 alin.(1) lit.c) din Legea nr.407/2006. Astfel, titlul ordonantei devine 'Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii vanatorii si a protectiei fondului cinegetic nr.407/2006', iar in cuprinsul actului normativ sunt modificate dispoziții referitoare la constatarea pagubelor produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de fauna de interes cinegetic, cuprinse in anexele nr. 1 si 2 la lege, evaluarea acestor pagube, stabilirea răspunderii civile și plățile despăgubirilor către beneficiari [alin.(5) si (6) ale art.13] și este introdus un nou aliniat, alin.(7), în cadrul aceluiași art. 13, referitor la stabilirea prin hotărâre a Guvernului a modalității  de acordare a despăgubirilor, precum și a obligațiilor ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice si de animalele domestice pentru prevenirea pagubelor.

De asemenea, art.23 alin.(1) lit.c) este modificat, noul conținut fiind: 'c) pășunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie si 24 aprilie, cu excepția cazurilor în care proprietarul animalelor domestice este proprietar sau deține cu orice titlu terenul agricol'. (…) Curtea constată, astfel, că legea, in redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputatilor, se îndepartează în mod substanțial atat de textul adoptat în Senat, cât și de obiectivele urmărite de inițiativa legislativă.

Prin modificările aduse, Camera Deputaților reglementează dispoziții care nu au fost niciodată și în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca prima Camera sesizată. Se observă că aceste modificări determină diferențe semnificative atât sub aspectul conținutului celor două forme ale actului normativ, cât și sub aspectul configurației acestora. (…)

Având in vedere faptul că adoptarea legii, ca parte a procesului legislativ, vizează votul final exercitat de către Parlament asupra ansamblului legii, iar criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenența sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice, Curtea apreciază că, dacă procedura de legiferare ar fi respectat principiul bicameralismului, ambele Camere ale Parlamentului ar fi votat legea cu aceeași majoritate, impusă de exigentele art.76 alin.(1) sau (2) din Constituție, în funcție de caracterul conținutului normativ al acesteia. Prin urmare, Curtea reține și încălcarea dispozițiilor art.76 alin.(1) si (2) din Constituție, se arată în Decizia CCR.

Legea vânătorii s-a întors la Parlament și, poate, de data asta le iese bine parlamentarilor. Până atunci, fermierilor nu le rămâne decât să se lupte de unii singuri cu necazurile pe care le provoacă sălbăticiunile.