LEGUME DE CARE NU AI AUZIT PÂNĂ ACUM! După aproape 20 de ani de cercetări, specialiştii Staţiunii de cercetări legumicole din Buzău au realizat câteva soiuri exotice, precum crizantema comestibilă, dovleacul-şarpe, fasolea-metru, plante cu rol decorativ, alimentar, dar şi medicinal.
Crizantema comestibilă este o plantă cu multiple întrebuinţări, atât ornamentală cât şi alimentară şi medicinală, bogată în vitamine şi în caroten. Atât frunzele, cât şi inflorescenţele sunt utile, practic se consumă toate părţile vegetative, au un gust şi o aromă deosebite. Crizantema de Buzău poate fi apreciată şi ca plantă ornamentală, căci are un aspect plăcut, dar ceea ce este mai important este parfumul deosebit, spre deosebire de crizantemele clasice, a declarat cercetătorul Costel Vânătoru, membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice.
Potrivit acestuia, crizantema poate fi înmulţită relativ uşor prin seminţe, spre deosebire de crizantema clasică, ce presupune înmulţirea prin butaşi, "un procedeu complicat şi costisitor.
O altă plantă de efect, aclimatizată şi ameliorată de cercetătorii Staţiunii legumicole din Buzău, este dovleacul-şarpe.
Dovleacul-şarpe a debutat cu aclimatizarea unei linii de dovleac chinezesc cu fructul foarte lung, care ajunge undeva la doi metri lungime, dar care nu poate fi folosit în zona comestibilă, şi un castravete armenesc. Noul soi este foarte gustos şi productiv, iar fructul poate ajunge până la un metru jumătate-doi metri lungime, are o aromă deosebită, este gustos şi se păstrează fraged până iarna târziu. Noul dovleac poate fi cultivat şi ca plantă ornamentală pentru că atât fructul, cât şi planta sunt atrăgătoare, iar florile sunt frumos mirositoare, a mai spus Vânătoru.
Cercetătorii staţiunii legumicole din Buzău au reuşit să creeze şi alte soiuri de legume cu forme şi dimensiuni 'de poveste'.
Povestea Jack şi vrejul de fasole poate deveni realitate, iar cercetările sunt abia la început. Faţă de fasolea clasică, noul soi este foarte rezistent la boli şi dăunători, păstăile pot ajunge la peste un metru lungime şi sunt de calitate superioară, iar producţia poate depăşi 20 de tone de păstăi la hectar, conform cercetătorului buzoian.
Sursa: Agerpres