LAPAR: FERMIERII FORȚAȚI SĂ ACCEPTE MUNCA LA NEGRU! ZILIERII SE TEM CĂ PIERD AJUTORUL SOCIAL!

Fermierii români se confruntă cu greutăţi ȋn desfăşurarea activităţii datorită unor prevederi legale care ȋi ȋmpiedică să-şi asigure forţa de muncă necesară prin angajarea de zilieri, iar procedura înregistrare a acestora în registrul zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă, scop în care opinăm că Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi Legea nr. 52/2011 privind exercitatea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri trebuie modificate.

După cum este bine cunoscut, foarte multe activităţi din domeniul agricol au caracter ocazional şi pentru acestea nu pot fi angajaţi muncitori cu contract individual de muncă permanent. Aceste activităţi au nevoie de forţă de muncă necalificată doar ocazional ȋn diferite perioade ale anului şi ar trebui realizate prin angajarea de muncitori zilieri.

Muncitorii zilieri care lucrează ȋn agricultură fac parte din cea mai vulnerabilă pătură socială şi sunt, ȋn acelaşi timp, beneficiari ai ajutoare sociale plătite de stat. Deşi angajarea muncitorilor zilieri este reglemetată potrivit Legii nr. 52/2011, aceştia refuză munca cu ziua pentru că pierd ajutoarele sociale pe care le primesc în temeiul Legii nr. 416/2001.

Muncitorii zilieri trebuie ȋnregistraţi ȋn registrul de evidenţă a zilierilor care se comunică ȋn extras către Inspectoratele Teritoriale de Muncă până cel târziu la data de 5 a lunii următoare pentru luna precedentă. De asemenea impozitul de 16%  reţinut fiecărui muncitor zilier se virează lunar la bugetul de stat, iar prin Declaraţia 205 se transmit analitic la ANAF datele de identificare pentru fiecare persoană ȋn parte, precum şi impozitul reţinut şi virat.

Pentru acordarea ajutoarelor sociale beneficiarii acestora trebuie să prezinte adeverinţe eliberate de ANAF privind veniturile impozabile realizate, iar periodic Agenţiile pentru Prestaţii Sociale verifică la ANAF veniturile realizate de beneficiarii ajutorului social aflat în plată. Ca urmare beneficiarii de ajutoare sociale care au realizat venituri impozabile din munca ocazională desfăşurată ca zilieri, pierd dreptul la ajutor social pentru perioada următoare şi sunt obligaţi să ȋl restituie pe cel considerat ȋncasat necuvenit.

Cum veniturile realizate din munca ocazională desfăşurată ca zilieri nu au caracter permanent beneficiarii acestora refuză să mai muncească ca zilieri, sau dacă acceptă să muncească cu ziua nu sunt de acord să o facă legal, nu vor să fie ȋnregistraţi ȋn registrul de evidenţă a zilierilor şi nu acceptă plata ȋn condiţiile legii, pentru că dacă sunt identificaţi cu venituri îşi pierd ajutoarele sociale.

Acest fenomen generează consecinţe economice şi sociale nocive după cum putem menţiona imposibilitatea desfăşurării activităţii pentru lipsa forţei de muncă ziliere, sustragerea de la plată a impozitului pe venit, ȋncurajarea muncii ȋn afara legii (munca “la negru”), degradarea stării materiale a celei mai vulnerabile pături sociale, ȋncurajarea acesteia să nu mai muncească, iar pe periodă lungă imposibilitatea acesteia să-şi depăşească condiţia.

Fermierii sunt astfel obligaţi să-şi facă lucrările ȋmpinşi să accepte munca la negru şi, ȋncălcând legea, să rişte sancţiunile foarte mari prevăzute de Legea nr. 52/2011. Veniturile din ajutoare sociale sunt considerate sigure şi permanente, iar veniturile din munca cu ziua sunt ocazionale şi nu sunt considerate sigure de acest segment social.

Ţinând cont de aceste aspecte considerăm că ar fi utilă modificarea legii şi exceptarea veniturilor din munca zilieră de la calculul veniturilor ȋn vederea stabilirii ajutoarelor sociale. Faptul că beneficiarii ajutoarelor sociale realizează venituri din munca ocazională nu este de natură să le schimbe pe loc starea de vulnerabilitate şi nu se poate presupune că nu mai au nevoie de ajutoare sociale, dar le poate ameliora nivelul de trai şi le poate schmba astfel modul de abordare faţă de muncă.

Această excepţie ar fi o măsură justă şi pozitivă cu efecte profitabile pe plan economic şi social. Statul ar ȋncasa in mod corect impozitele pe venit din munca zilieră, fermierii şi-ar putea efectua lucrările asigurându-şi forţa de muncă de care au nevoie, s-ar consolida conştiinţa necesităţii muncii, mulţi zilieri ar putea fi ȋncadraţi permanent ȋn muncă, pătura vulnerabilă ar putea fi redusă şi ȋn acest fel ar putea scădea presiunea asupra bugetului public.

Reglementările care au generat acest fenomen afectează toate domeniile de activitate din  economia natională care au nevoie de forţa de muncă zilieră, iar excepţia propusă nu are nici un impact negativ asupra bugetului consolidat.

SOLUȚIILE PROPUSE DE LAPAR!

În acest sens dorim să identificăm o soluţie de ameliorare a acestei stări şi de modificare a legii în sensul exceptării venitului din munca zilieră de la calculul veniturilor ȋn vederea stabilirii ajutoarelor sociale, scop în care propunem completarea art. 8 alin (1) din Legea nr. 416/2001 cu această excepţie.

O altă soluţie ar fi ca ajutoarele sociale să nu mai fie acordate celor apţi de muncă, ci doar acelora care au reală nevoie, care în mod evident nu pot munci, care sunt grav bolnavi, sau au o vârstă înaintată şi nu au nicio sursă de întreţinere a existenţei.

Este complet nefiresc ca aceia care pot munci să trăiască din ajutoare sociale şi la fel de nefiresc este ca statul, odată ce le acordă ajutoare sociale şi acestora, să nu le permită să muncească prin suspendarea, încetarea şi rambursarea ajutoarelor.

Un alt aspect care priveşte strict Legea nr. 52/2011 este acela al simplificării modalităţii de înregistrare în registrul de evidenţă a zilierilor, în sensul că în acesta să fie înregistraţi zilierii când s-au prezentat pentru prima dată la muncă, când li se face instructajul privind securitatea şi sănătatea în muncă. Înregistrarea zilnică a acestora în registru ocupă foarte mult timp în mod inutil.

Odată ce aceștia s-au declarat apţi de muncă şi au fost instruiţi privind securitatea şi sănătatea în muncă de la bun început, ulterior este suficient să li se întocmească pontaj zilnic de câte ori se prezintă la muncă şi stat de plată unde semnează de primirea banilor.

Procedura actuală de întocmire a registrului de evidenţă a zilierilor este anevoioasă, excesivă şi inutilă, îngreunând foarte mult activitatea beneficiarilor, motiv pentru care se impune a fi reformată, simplificată şi eficientizată în aşa fel încât să vină în sprijinul tuturor.

Președinte LAPAR:
Laurențiu Baciu