În România salamul se spală cu oţet, se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare, a declarat ministrul agriculturii, Achim Irimescu, pentru Ziarul Financiar.
Aici este o piaţă în care importatorii se orientează şi aduc produse la sfârşit de termen de valabilitate sau chiar depăşit. În România, salamul se spală cu oţet, se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii? spune ministrul Irimescu, într-un interviu pentru ZF.
Produsele românești nu se vând, producătorii noștri dau faliment, iar românii mănâncă scump, prost și aproape exclusiv din import.
Și tot noi, românii, stăm prost la capitolul produse de calitate care merită să fie protejate. Suntem la coada listei țărilor din Europa. Abia avem trei produse de calitate, în timp ce Italia are 290, iar Franța, 260.
Iată ce a declarat Achim Irimescu, în ședința de Guvern, de miercuri, 30 martie 2016!
În Politica Agricolă Comună există un capitol foarte important - Produse de calitate - care cuprinde trei componente: produse cu denumire de origine protejată, cu indicaţie geografică protejată şi specialităţi tradiţionale garantate.La nivel european avem 1.440 de produse. Spre exemplu, Italia are 290 de produse, Franţa 260 şi ceva, România are deocamdată trei produse, este vorba despre magiunul de Topoloveni, care este cu indicaţie geografică, din 2011, recent salamul de Sibiu, tot indicaţie geografică, şi telemeaua de Ibăneşti, cu denumire de origine protejată. Avem la Comisia Europeană şi sperăm să iasă cât de curând Novacul afumat, solicitat de o asociaţie din zona Braşovului... Novac afumat, este un peşte.
Şi mai avem, desigur, o serie de produse, avem două produse la Ministerul Agriculturii, deja sunt solicitate dosarele, un caşcaval Săveni, Botoşani, şi mai avem cârnaţi de Pleşcoi, zona Buzăului. Noi am identificat încă o serie de 14 produse care se pretează la protecţia europeană. Ştiţi bine, eticheta cu "Protejat la nivel european" nu doar că ridică valoarea produsului care pe piaţă va fi apreciat ca atare, dar, în plus, este protejat, ca să nu fie copiat, atât pe piaţa UE şi naţională, bineînţeles, dar şi în acordurile bilaterale pe care UE le are sunt protejate.
Sigur, ca un fapt divers, mai avem cca. 16 sortimente de vin care sunt pe lista produselor cu indicaţie geografică şi denumire de origine protejată şi opt pălinci, dacă îmi aduc eu bine aminte. Deci, cam asta este situaţia. Sigur, este în curs, etnia maghiară din România a solicitat protecţia pentru kürtős kalács. Probabil că vom găsi o cale de compromis, pentru că kürtős kalács, cozonacul secuiesc, să-i spunem aşa, se produce nu doar în România, ci şi în Ungaria, în Cehia şi în Slovacia și probabil că vom reuşi în final să facem o protecţie per regiune, per specialitate tradiţională garantată, deşi la origine a fost în 1785 atestat în Transilvania, deci dreptul nostru este clar.