Corespondentul Agerpres, Tudor Martalogu, transmite: Ministrul român al Agriculturii, Valeriu Tabără, a anunţat luni, la Bruxelles, că în cazul mai multor companii româneşti din industria cărnii suspectate de fraudă cu banii europeni veniţi prin programul SAPARD, sancţiunile nu se vor aplica întregului proiect, ci doar în cazurile unde au existat ilegalităţi.
''Avem o veste foarte bună. Efectele sunt majore - sancţiunile nu vor merge pe trecerea în debit a întregului proiect, ci doar acolo unde se demonstrează că au existat ilegalităţi la licitaţiile pentru unele utilaje. (...) Este şi o satisfacţie personală şi vreau să mulţumesc mai ales colegilor de la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Vreau să subliniez importanţa acestei decizii, pentru că efectiv salvăm o întreagă industrie'', a spus Valeriu Tabără.
Oficialul român a adăugat că în perioada următoare va avea loc o evaluare a fiecărui proiect în parte.
La începutul lunii decembrie, ministrul Valeriu Tabără a avut o întâlnire cu directorul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în care a discutat cazul unor companii româneşti din industria cărnii, suspectate de fraudă cu banii europeni veniţi prin programul SAPARD. Cu acea ocazie, reprezentantul OLAF a dat asigurări că ancheta se va desfăşura cu mare atenţie şi va ţine cont de toate elementele. Rezultatele anchetei au fost transmise DG AGRI a Comisiei Europene.
La 3 decembrie, ministrul agriculturii aprecia că nu există motive pentru blocarea conturilor respectivelor companii româneşti din industria cărnii, bănuite de fraudă cu banii europeni veniţi prin programul SAPARD.
'Vom continua demersurile pentru clarificarea situaţiei prin care OLAF intenţionează să blocheze conturile mai multor companii româneşti din industria cărnii, suspectate de fraude. Aceste fapte nu sunt dovedite în instanţă, sunt doar presupuneri făcute în urma unor verificări ale reprezentanţilor OLAF. Nu poţi să blochezi conturi fără să ai argumente foarte solide într-o astfel de situaţie. Numai pe suspiciuni nu poţi constitui o bază de blocare a unor conturi', afirma la acea dată ministrul Valeriu Tabără.
Din datele furnizate la finele lunii iulie de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Comisia Europeană ar fi trebuit să recupereze aproape 13 milioane de euro din fondurile SAPARD acordate Românei, conform controalelor OLAF, suma reprezentând circa 1% din alocarea financiară nerambursabilă pe acest program. Potrivit MADR, OLAF verificase modul de implementare în România a 211 proiecte finanţate cu fonduri europene nerambursabile prin Programul SAPARD, fiind constatate anumite neregularităţi în derularea investiţiilor realizate prin 17 proiecte.
Debitele au fost cauzate de nereguli constatate de OLAF pe parcursul licitaţiilor organizate de anumiţi beneficiari, acesta considerând în majoritatea cazurilor analizate că procesele de achiziţii au fost formale, atribuirea contractelor nefiind în concordanţă cu principiul liberei concurenţe, respectarea parametrilor de calitate a obiectului achiziţiilor şi principiul eficienţei în utilizarea fondurilor. Conform observaţiilor formulate de OLAF, furnizorii externi (în marea majoritate din Germania şi Italia) au transmis beneficiarilor oferte considerate false sau formale, pe care aceştia le-au folosit la depunerea dosarelor pentru accesarea fondurilor respective.
De asemenea, organismul european a considerat că transmiterea de către furnizorii externi a ofertelor neautentice pentru solicitarea de fonduri este o tentativă de fraudă asupra bugetului european şi naţional. Alte nereguli identificate sunt legate de 'Sistemul celor 3 oferte' pentru achiziţia de bunuri şi servicii, precum şi manipularea procedurilor de achiziţii. OLAF a transmis toate probele la DLAF. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), fosta Agenţie SAPARD, a transmis Ministerului Agriculturii, în data de 8 aprilie 2010, o notă prin care prezenta situaţia în urma controlului şi a solicitării OLAF, precum şi problemele ce ar putea apărea în recuperarea sumelor, în condiţiile în care solicitarea organismului european se baza pe un raport preliminar şi nu pe unul final.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, din luna iulie, cele mai mari sume care trebuiau recuperate sunt de la societăţile - SC Italovici SRL - 2,068 milioane euro, SC Hi SC Salflom - 1,168 milioane euro, iar pentru alte opt proiecte debitele sunt mai mici de un milion de euro.
Sursa: Agerpres