În anul 2018, cantitatea de îngrăşăminte utilizată la nivel mondial va trece de 200 de milioane de tone, cu 25% mai mare decât în 2008, potrivit unui raport publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).
Această previziune se va realiza în condiţiile în care consumul mondial va creşte cu 1,8% pe an. FAO subliniază că potenţialul de producţie a îngrăşămintelor va depăşi consumul, astfel că diferenţa dintre îngrăşămintele disponibile şi cererea reală va creşte pentru azot, fosfat şi potasiu, principalele trei categorii de îngrăşăminte.
Potrivit sursei, consumul global de azot, de departe cel mai utilizat îngrăşământ, ar urma să crească cu 1,4% pe an până în 2018, în timp ce consumul de fosfat se va majora cu 2,2%, iar cel de potasiu cu 2,6%. Comparativ, oferta pentru cele trei produse va creşte cu 3,7%, 2,7% şi, respectiv, 4,2% pe an.
Asia este cel mai mare consumator de îngrăşăminte din lume şi se bazează pe importuri pentru toate cele trei tipuri de bază.
Agricultura românească este mai “verde” decât a altor ţări
România nu foloseşte decât jumătate din cantităţile de îngrăşăminte chimice care se aplică în ţările dezvoltate din Uniunea Europeană, a declarat, în octombrie 2014, Daniel Constantin, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Potrivit şefului MADR, acest lucru ne arată că agricultura românească nu a afectat mediul de-a lungul ultimilor 50 de ani. “Agricultura românească nu a afectat mediul de-a lungul ultimilor 50 de ani. România nu foloseşte decât jumătate din cantităţile de îngrăşăminte chimice care se aplică în Ungaria şi Polonia sau chiar la 25% din ceea ce se foloseşte în ţările mai dezvoltate, Olanda sau Spania. În cifre absolute, cantitatea de îngrăşăminte chimice a fost de 491.000 de tone, din care azotoase 344.000 tone, fosfatice 113.000 tone şi potasice 33.000 tone. Faţă de media UE, a celor 15 ţări mai vechi, suntem la jumătate ca şi cantitate folosită”, a precizat Constantin, la acea dată.