Fermierii au nevoie de un fond mutual unic, puternic şi care să fie obligatoriu pentru toţi agricultorii, afirmă Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR. Acesta atenţionează că, din cauză că România nu a reuşit până acum constituirea unui fond mutual, deşi a avut fonduri pentru asta, s-ar putea să avem probleme la Comsia Europeană când o să cerem despăgubiri pentru secetă.
„Discutăm de doi ani de zile de fondul mutual, a fost modificată legea de vreo trei ori, cred că mai trebuie modificată de vreo 2 ori pentru că nu poate implemnta în teritoriu. de ce nu poate implementa? pentru că nu poate funcţiona un fon mutual care are activităţi comerciale după un legea 26, ca un ONG, iar doi, nouă ne trebuie un fond mutual şi unul singur care să fie potent, să putem apela la el în caz de nevoie. (...)”, a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, la o întâlnire cu fermierii din Moldova, la care a participat şi secretarul de stat în MADR George Turtoi.
Baciu crede că e nevoie să fie găsită o lege după care să poată funţiona Fondul mutual şi că acesta trebuie să fie obligatoriu pentru toţi fermierii. „O să vedeţi că o să avem probleme la Comisia Europeană când o să cerem ajutoare de secetă, că o să ne întrebe de ce nu am făcut fondul mutual”, a avertizat preşedintele LAPAR.
Cine e vinovat pentru eşecul constituirii fondului mutual?
„Va trebui creat acel fond mutual şi avem nevoie de două mici modificări ale legislaţiei: aceea de a avea un singur fond şi, a doua, de a crea obligativitate de înscriere în fondul mutual pentru toţi fermierii. Dificultatea apare în crearea fondului mutual, unde fermierii trebuie să se pună de acord (...)”, admite Turtoi.
Preşedintele LAPAR acuză însă clasa politică pentru eşecul constituirii fondului mutual. Prima variantă a legii de constituire a fondurilor mutuale pentru agricultură prevedea posibilitatea de a exista cel mult trei fonduri mutuale şi condiţiona o parte din subvenţiile naţionale de aderarea la fodnul mutual.
„Am discutat zile şi sute de ore pe această temă, am rezolvat-o într-un final, ne-am strâns mâna, am plecat acasă, a rămas un senator zgârcit, a mers la preşedintele Comsiei (Comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor - n.red.) şi când a apărut legea, a apărut altceva, pentru că ăla nu voia să plătească. Ăla a fost Gică-contra de la un cap la altul şi mai reprezenta şi Ministerul Agriculturii la vremea aia, era ministru secretar de stat, dar nu voia el să plătească la fond, deşi e prin judeţul Braşov în topul milionarilor, aşa că a zis să nu fie obligatoriu şi să fie multe, adică să nu poţi face nimic”, a povestit Laurenţiu Baciu despre cum a eşuat constituirea unui fond mutual, făcând referire la Paul Şoneriu, care era la vremea respectivă secretar de stat în MADR, responsabil de relaţia cu Parlamentul.
Preşedintele LAPAR crede că legea fondului mutual, la care se lucrează în prezent, ar putea fi aprobată în Parlament cel mai repede în toamnă, după vacanţa parlamentară.
„Ce bun era acuma fondul mutual, nu mai creşeam pe la Guvern. Nu vă facţi iluzii prea mari, că nu plecăm cu firmitura în barbă, o să fie ceva, dar nu se va acoperi ceea ce pierdem”, a completat Baciu referitor la despăgubirile pentru secetă promise de MADR.
Singurul Fond mutual constituit în ultimii doi este Fondul Mutual Pro Agro, dar care nu a fost recunsocut de Ministerul Agriculturii, aşa că practic, fermierii înscrişi în Fond ar putea primi despăgubiri doar din propriile contribuţii. În cazul unui fond mutual acreditat de MADR, contribuţia UE şi a statului român ar fi de 65% din valoarea despăgubirilor. Pentru că banii pentru constituirea fondurilor mutuale alocaţi din bugetul MADR pe 2014 nu au fost cheltuiţi, MADR a decis luna aceasta să îi împartă crescătorilor de vaci de lapte din zonele defavorizate.