TVA redus: Călin Fărgaciu (Cooperativa Someş-Arieş) are o soluţie pentru a împăca producătorii şi procesatorii de lapte

„Am zis aşa: ca să nu fie o povară mare pentru fermieri să facă cerere de rambursare de TVA, care ar însemna control de la Finanţe şi procedură greoaie, fermierul să vândă cu TVA 24% cooperativei, iar cooperativa să vândă procesatorului cu 9%. Cooperativa poate să aibă într-o lună maxim trei facturi, dacă are contract cu trei porcesatori. Acele trei facturi, care vor fi cu TVA 9%, însoţite de extrasul de cont de la bancă, în care să existe confirmarea plăţii laptelui de către procesatori, să fie depuse la  un reprezentant de la Finanţe, cu o procedură simplă. Exact cum se face decontarea la COP sau cum era pe Măsura 142 pentru grupurile de producători, Finanţele să vireze diferenţa de TVA în contul de trezorerie. Nu trebuie să i se spună strict cerere de rambursare a TVA. Să i se dea o altă denumire, să fie un birou unic, unde să fie verificat doar atât: facturile să fie în original şi confirmarea plăţii de la bancă.

Cooperativele nu au singurul business laptele, au şi alte tipuri de input-uri pe care le comercializează, care sunt cu TVA 24% şi atunci Finanţele pot să ia prin compensare TVA-ul. Noi putem accepta şi o plată la 45 de zile, dar ar fi foarte bine la 30 de zile. Nu trebuie să punem povară foarte mare nici pe procesatori. Poate ei vând cu mii de facturi şi ar fi greu să le deconteze diferenţa de 15% la TVA, dar cooperativele sau grupurile de producători pot să facă lucrul ăsta.

Astfel, fermierii o să vândă laptele cu TVA 24%, cum şi-au dorit, procesatorul va primi laptele cu TVA 9%, cum şi-a dorit, şi n-au decât organizaţiile de tip economic ale fermierilor să rezolve şi problema fermierului şi a procesatorilor, că de fapt asta însemnă o asociere sănătoasă de tip economic”, a explicat Călin Fărgaciu.

„Noi avem 67 de ferme în cooperativă. Membrul cooperator este şi acţionar în cooperativă. Nu trebuie să aibă contract de vânzare el cu el”, a adăugat directorul Cooperativei Someş-Arieş.

Ce pot face producătorii de lapte care nu sunt membri ai unei cooperative?

„Fermele mari, care au valoare foarte mare a facturii, pot să meargă singuri cu factura să îşi deconteze TVA la acelaşi birou unic de la Finanţe, tot pe aceeaşi procedură, factura însoţită de confirmarea plăţii prin extras de cont.

Ceilalţi mai mici, care lucrează cu un procesator, să îşi înfiinţeze un grup de producători fix pentru lucrul ăsta. Nu îi costă decât un contabil, care costă 5 milioane de lei vechi. Ei să îşi colecteze laptele fiecare cu factura lor, să facă o singură factură de vânzare a grupului către procesator şi le mai trebuie doar un contabil anagajat care să facă cererea de rambursare de TVA şi să le dea banii şi diferenţa de TVA oamenilor.

Nu putem să tot stăm să tot plângem pe la porţile Ministerului. Trebuie să fim organizaţi. În cooperativa noastră sunt fermieri care produc de la 100 de litri până la 2.000 de litri pe zi. N-o să aibă nici o problemă acum, când procesatorul renunţă la cei care au sub 500 de litri pe zi. (…)

Cei care nu vor să se asocieze, să meargă fiecare în fiecare lună la Finanţe să îşi deconteze diferenţa de TVA. Nu am spus că e obligatorie asocierea într-un grup de producători sau o cooperativă, dar e un lucru benefic: creează volume mari de marfă şi nu trebuie să stea 300 de oameni la coadă la Finanţe, când poate să meargă un singur om pentru toţi, care să îi reprezinte”, a completat Călin Fărgaciu.

TVA redus va fi dezbătut de APRIL şi producătorii de lapte la MADR, luni, 16 martie

Luni, 16 martie 2015, la ora 9.30, la MADR, este stabilită o întâlnire între reprezentanţii Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) şi reprezentanţii asociaţiilor de fermieri care nu doresc să vândă laptele cu TVA redus.

„APRIL m-au invitat să fac parte alături de ei în delegaţia de la minister. Într-un fel, voi fi la mijloc, într-un fel sunt de partea APRIL, dar în acelaşi timp apăr şi fermierii, care n-o să mai aibă povara de a face cerere de rambursare de TVA. Noi nu vrem să plece procesatorii din România, şi vrem să rămână şi fermierii, dar pe raft să ajungă mâncare ieftină, că de fapt cumpărătorul e subvenţionat cu cei 15%, nici fermierul, nici procesatorul”, a mai spus directorul Cooperativei Someş-Arieş.

Propunerea acestuia este susţinută şi de membrii cooperativelor producătorilor de lapte din Timiş, Satu-Mare şi Sălaj. „Am discutat şi cu cooperativele din Ardeal şi din Banat şi ei sunt de acord să facem asta”, a precizat Călin Fărgaciu.

Videouri atasate

1.

Problemele crescatorilor de bovine, dezbatute la Agraria - partea I

13 iunie 2014