Creştere cu 12,8% a colectării laptelui de vacă, în 2014

Potrivit sursei, cantitatea colectată de lapte de vacă de către unităţile procesatoare a crescut cu 112.994 tone, anul trecut, iar producţie pozitivă s-a consemnat la categoriile: lapte de consum (+32.926 tone, +15%), smântână de consum (+6.010 tone, +11,2%), unt (+792 tone, +8,1%), brânzeturi, inclusiv brânză obţinută din lapte de vacă (86,2% din producţia totală de brânzeturi), cu 3.971 tone mai mult (+5,6%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), cu 5.973 tone mai mult (+3,6%). Pe de altă parte, cantitatea de lapte brut importat a scăzut de la 96.105 tone, în anul 2013, la 76.723 tone, în anul 2014 (20,2%).

Decembrie 2014, comparativ cu decembrie 2013
Datele comparative ale INS între decembrie 2014 şi decembrie 2013 relevă că unităţile procesatoare au colectat de la exploataţii agricole şi centre de colectare o cantitate cu 1.765 tone lapte de vacă, mai mare cu 2,6%.
Producţia principalelor produse lactate a crescut, în decembrie 2014, comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2013, astfel: smântâna de consum - cu 676 tone (12,4%), unt - cu 126 tone (12,2%), brânzeturi, inclusiv brânza obţinută numai din lapte de vacă - cu 518 tone (11,7%), lapte de consum - cu 1.597 tone (7,9%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) - cu 943 tone (7,9%).

Cantitatea de lapte brut importat a scăzut de la 8.517 tone, în luna decembrie 2013, la 6.935 tone, în luna decembrie 2014, respectiv cu 18,6%.

Soluţia României după dispariţia cotelor de lapte: „Poluatorul plăteşte”
După dispariţia cotelor de lapte la 1 aprilie 2015, România va propune la nivel european varianta „poluatorul plăteşte”, a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. „România va propune, în contexul eliminării cotelor de lapte la nivel european, de la 1 aprilie, varianta 'poluatorul plăteşte'. Dacă ai perturbat piaţa, tu ca şi companie, adică dacă ai intrat cu o cantitate mare de lapte care a dus la scăderea drastică a achiziţiilor de pe piaţa locală sau la scăderea preţurilor foarte mult şi nu mai poate fi sustenabil pentru producătorul local, compania trebuie să plătească acea diferenţă între costul de producţie şi preţul pieţii, ca să fie menţinut un echilibru. Este o propunere pe care o vom aduce în acest grup de lucru şi vrem să vedem dacă acceptă şi partea bulgară. Pe de altă parte sunt şi alte măsuri, însă noi nu avem capacităţile de depozitare sau de procesare pentru unt, lapte praf sau caşcaval, cum au alte state care deţine cooperative şi infrastructură de peste 60 de ani” a explicat Botănoiu.