PARADOX DE ROMÂNIA. Subvenția pentru kilogramul de lână vândută s-a dublat. A crescut de la un leu la doi lei. Paradoxal, odată cu dublarea sumei scade vertiginos numărul oierilor care cer acest ajutor. De ce? Pentru că oierii nu au unde să vândă cu acte lâna. Centrele de colectare lână sunt puține, iar în ultimul timp unele dintre ele și-au închis ușile.
Crescătorii de ovine din România nu pot să încaseze ajutorul de minimis pentru lână dacă nu o vând cu acte în regulă și dacă nu depun aceste acte doveditoare la direcțiile județene pentru agricultură, cele care gestionează programul de ajutor de minimis pentru lână. Chiar dacă ajutorul este acum de 2 lei pe kilogramul de lână comercializată, oierii nu se înghesuie să-l obțină pentru simplul motiv că nu au unde să vândă lâna oilor. O variantă ar fi intermediarii. Dar mai nou acești intermediari le cer oierilor să le dea lâna gratis, de fapt, în schimbul actelor și, pe deasupra, pretind să le fie plătit transportul până la stână, motorina sau benzina. Altfel, nu sunt interesați de lână. Mulți dintre oieri s-au reîntors la vechile practici: îngropatul sau arsul lânii oilor.
Directorul Direcției pentru Agricultură Suceava spune că anul trecut au fost înscriși în programul de ajutor de minimis pentru lână 852 de crescători de ovine. Toți au depus cerere să se înscrie în programul gândit și lansat de ministrul agriculturii, Petre Daea. Anul trecut, subvenția era de un leu pe kilogramul de lână comercializată. Când a sosit vremea să atașeze la cerere documentele cu care să demonstreze că au vândut lâna oilor, din cei 852 de oieri doar 110 au reușit să vândă lâna și să demonstreze asta cu acte. Cei 110 oieri au vândut 123.770 kg de lână.
„Anul acesta se acordă 2 lei/kg, faţă de 1 leu pe kg, cât a fost anul trecut. Încă suntem în faza în care se aduc documente pentru a se face dovada valorificării. Până pe 15 mai, termenul-limită de solicitare a sprijinului, am avut 141 înscrişi, însă urmează să vedem câţi vor aduce şi respectivele documente doveditoare privind comercializarea,” declară Haralampie Duțu, șeful Direcției Județene pentru Agricultură Suceava, pentru Crai Nou.
Crescătorii de ovine trebuie să prezinte documentele care dovedesc comercializarea lânii până-n noiembrie 2019. Oierii din Suceava ar fi vândut, până acum, lâna la un centru de colectare din Fălticeni. Centrul a avut probleme la export, așa că și-a închis porțile. Nu se știe câți din cei 141 de crescători, înscriși până la această dată în program, vor reuși să vândă lâna.
„Au intervenit şi unele sincope, în sensul că acest colector de la Fălticeni a avut unele probleme la export, motiv pentru care nu a mai făcut colectare. Astfel, la acest moment, crescătorii nu mai au unde livra, întrucât celelalte centre de colectare sunt în afara judeţului şi nu îşi mai permite nimeni să suporte contravaloarea transportului” a precizat șeful DAJ Suceava. El mai spune că în acest an crescătorii care s-au înscris deja în program ar avea un potenţial de livrare de circa 100.000 de tone. Deocamdată, cel mai apropiat colector de lână este o societate de prelucrare din Buhuşi, judeţul Bacău, și se zvonește că un alt centru şi-ar deschide porţile în judeţul Harghita.
Pentru obținerea ajutorului, oierii trebuie să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului către un centru de colectare a lânii sau o unitate de procesare a lânii, direct sau printr-un intermediar, care are încheiat un contract de livrare lână cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.
Pentru anul 2019, cererea pentru obținerea ajutorului trebuie depusă până la 30 septembrie 2019, inclusiv.
Documentele justificative sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care să rezulte cantitatea de lână comercializată, direct sau prin intermediar. În cazul intermediarului, acesta trece pe fila/filele din carnetul de comercializare al crescătorului de ovine numărul contractului încheiat cu un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii.