Reducerea efectivelor de animale, asocierea şi investiţiile în procesare sunt câteva soluţii personalizate sau generale prin care unii producători de lapte speră că vor reuşi să facă faţă presiunii cantităţilor de lapte din import şi preţurilor exercitate de producătorii din celelalte state europene după eliminarea cotelor de lapte începând cu aprilie 2015.
Mihai Petcu (Agroindustriala Pantelimon SRL), care are în exploataţie 300 de vaci de lapte şi o cifră de afaceri anuală de 1 mil. euro, spune că este gata să renunţe la jumătate din efectivul de animale până la primăvară, pentru a-şi consolida poziţia pe piaţă: „Am avut suficiente furaje pentru iarna asta, dar din primăvară nu ştiu ce va fi. Intenţia mea este să îmi reduc efectivul la jumătate. Cum s-au închis atâtea ferme, se vor mai închide. Tinerii nu vor mai creşte vaci sub nici o formă. Din laptele care se produce în ţară, jumătate se consumă la populaţie, un sfert este vândut de ţărani sub formă de lapte sau produse lactate şi abia un sfert se vinde la procesatori. Cam 20 la sută din fermele româneşti au în exploatare mai mult de cinci vaci. În Olanda, în schimb, marile fabrici de lapte sunt ale fermierilor. Pe de altă parte, am văzut că importăm lapte din Polonia la jumătate de preţ. Pentru că cei de acolo au subvenţii mult mai mari şi, în mod firesc, costul de producţie este mai mic. Fermierii români nu sunt însă în stare de nimic. În 25 de ani nu au reuşit să formeze o asociaţie naţională reprezentativă, ce ar putea face ei acum? Pe noi ne reprezintă unii care nu au nici o vacă.”
Mircea Ciurea, administratorul Cooperativei Someş-Arieş, crede că micii producători sunt cei mai vulnerabili în viitoarea conjunctură: „Categoric, fermierii nu sunt pregătiţi pentru liberalizarea cotei de lapte. Cel puţin în zona Ardealului. Nu mă refer la fermele mari, unde probabil situaţia este alta. Dar şi acolo sunt probleme, pentru că la ora actuală preţul laptelui este mizerabil. De bine, de rău, noi ne-am asociat în această cooperativă şi probabil avem o şansă în plus faţă de ceilalţi fermieri care nu sunt organizaţi. Pentru că având o cantitate mare de lapte pe care o livrăm zilnic, respectiv peste 30 de mii de litri, sperăm să trecem cu bine peste acest hop. La preţurile de acum, probabil vor dispărea producătorii autohtoni şi vom importa, nu atât lapte, cât produse finite. (...)”
Claudiu Frânc, preşedinte Federaţia Crescătorilor de Bovine din România: „Dacă în fiecare an la începutul lunii octombrie negociam o creştere a preţului de lapte, acesta este primul an în care discutăm de scăderea preţului de lapte livrat la procesare. (..) Trebuie să reuşim să determinăm toate multinaţionalele care lucrează în România să nu creadă că această criză va dura la nesfârşit, aşa cum anul trecut umblau pentru fiecare litru de lapte pe toate coclaurile pentru că preţul pe piaţa SPOT, piaţa liberă era mult peste piaţa contractată. 2014 este un an atipic, piaţa SPOT pe un an întreg, primul de când urmăresc eu, a stat sub piaţa contractată. Am mai spus, nu poţi să condamni procesatorii că iau laptele mai ieftin şi nu îl iau de la fermierii români. Soluţia este legală, dar este imorală. (...)”.
Detalii privind opiniile producătorilor de lapte privind evoluţia pieţei găsiţi în revista Ferma – decembrie 2014!