Crescătorii de ovine care au protestat în faţa Guvernului la începutul lunii aprilie 2015 afirmă că revendicările lor au rămas doar cu promisiuni neonorate din partea conducerii Ministerului Agriculturii. Aceştia acuză conducerea MADR de lipsă de interes faţă de problemele sectorului şi spun că vor continua protestele.
„În urma mitingului din 02.04.2015, deşi ni s-a promis că vom fi contactaţi în termen de două săptămâni pentru a discuta lista de revendicări, nici până astăzi nu am fost contactaţi, fiind ignoraţi total”, susţin crescătorii de ovine, reprezentaţi de Sindicatul Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România, condus de Marcel Andrei.
Într-o scrisoare transmisă redacţiei, reprezentanţii crescătorilor de ovine detaliază nemulţumirile şi revendicările lor, care, susţin ei, sunt „motivele pentru care crescătorii au protestat şi vor protesta în continuare, încât copii lor să nu ajungă căpşunari”:
- Lipsa de comunicare şi consultare din partea Ministerului Agriculturii, unde sunt chemaţi la consultări doar cei compromişi şi care nu au nici un cuvânt de spus, astfel nerespectându-se legea 62/2011 referitoare la dialogul social;
- Legea 145/2014 (Legea pieţelor – n.red.) nu este clară, existând pericolul de triplă impozitare şi de impozitare a ajutoarelor de stat;
- Neimplicarea Ministrului Agriculturii în relaţia crescătorilor cu ANSVSA şi cu Colegiul Medicilor Veterinari, astfel că, la ora actuală, medicii concesionari deţin monopol fără şanse de a avea concurenţă în sector;
- Legea pajiştilor, care este proastă, deşi a fost modificată, nu este în a sprijini sectorul de creştere a animalelor, lăsând loc de interpretări, şi nu prevede expres ca Ordonanţa 34/2006 privind achiziţiile publice să nu fie aplicabilă în cazul legii pajiştilor;
- Legea 407/2006 privind fondurile de vânătoare o considerăm neconstituţională şi trebuie modificată, demersuri în acest sens făcând de circa cinci ani de zile, fără a avea o rezonanţă;
- Identificarea animalelor ar trebui să treacă în sarcina crescătorului sau a asociaţiilor profesionale care efectuează controlul oficial al performanţelor, venind în sprijinul crescătorilor la îmbunătăţirea calităţi genetice a animalelor de prăsilă;
- Lipsa unei strategii sau a unei politici clare a Ministerului Agriculturii, cel puţin pe termen scurt;
- Politicile agricole în toate statele se fac în cadrul Ministerului Agriculturii cu toţi actorii. La noi, medicii veterinari de liberă practică sunt stat în stat, ghidându-se după legi făcute de ei şi în folosul lor, astfel că nu există un dialog şi o politică coerentă în ce priveşte sănătatea animalului;
- La discuţiile referitoare la scăderea TVA la produsele de origine animală au fost invitaţi doar retailerii şi procesatorii, iar producătorii au fost ignoraţi, punându-ne întrebarea dacă nu cumva Ministerul Agriculturi s-a transformat în Ministerul Comerţului?
- Înglobarea subvenţiilor în venitul brut global duce la impozitarea acestora astfel ca subvenţiile nu mai pot fi considerate ajutoare, atâta timp cât sunt impozitate;
- Birocratizarea excesivă, astfel că ordinul 619/2015 privind modul de depunere a cererii unice de plată are 60 de pagini, tocmai ca să nu poată fi înţeles de fermieri şi chiar şi de angajaţii APIA, urmare fiind o cerere unică de plată pe 27 de pagini. În loc să simplificăm, complicăm.
„Prin măsurile luate de Ministerul Agriculturii sunt toate şansele ca animalele să dispară, iar crescătorii să devină asistaţi social”, conchid reprezentanţii crescătorilor de ovine.