Secetă mai rea ca în 2012: Fermierii culeg stuf şi cer apă de la pompieri ca să nu le moară animalele de foame şi sete

Temperaturile vor fi mai mari decât în mod normal şi în luna august 2015, în aproape toată ţara, iar ploile vor fi extrem de puţine, astfel încât la finalul lunii seceta pedologică va fi prezentă pe suprafeţele care nu sunt irigate în toate zonele agricole, prognozează meteorologii. Seceta va afecta recoltele de porumb, floarea soarelui, cartof şi sfeclă de zahăr.

După codul roşu de caniculă, urmează vijelii şi fenomene extreme, anunţă meteorologii. Asta, după seceta extremă instalată deja şi care se estimează că va continua până la finalul lunii septembrie. Culturile de primăvară au fost, în unele zone, complet distruse de secetă şi nici porumbul nu o duce bine, din cauza lipsei de precipitaţii. Ministrul Agriculturii spune că sunt câteva zeci de mii de hectare calamitate de secetă, dar evită să dea prea multe informaţii, ca să nu influenţeze preţurile.

Mulți dintre fermieri nu știu că există o lege care-i protejează în cazul în care au culturile distruse de secetă, grindină, inundații, animale sălbatice, etc. Fermierii beneficiază de o normă de venit redusă direct proporțional cu paguba suferită și, implicit, achită un impozit mai mic dacă pagubele sunt de peste 30%. Aceste pagube se constată de către o comisie.  Tocmai aici e problema spinoasă. În multe județe, comisiile chemate  de fermieri nu mai ajung în câmp.  Iată ce i s-a întâmplat unui fermier din Galați.

Fermierii ale căror culturi sunt afectate de secetă în acest an nu se pot baza pe despăgubiri din partea statului pentru a avea bani în campania de toamnă. Ajutoarele financiare vor veni spre finalul anului, dacă nu chiar începutul anului viitor, a spus secretarul de stat George Turtoi, prezent în 19 iunie 2015, la întâlnirea anuală a membrilor Clubului Fermierilor Agralim, desfăşurată la SCDA Secuieni, în jud. Neamţ.

În momentul în care scriu aceste rânduri, Moldova este pârjolită de secetă. În judeţul Iaşi s-a instituit cod roşu de secetă. În Botoşani, ciuturile scot nămol din fântâni, iar fermierii sunt nevoiţi să aducă apa cu cisternele de la mare depărtare pentru a adăpa animalele...

După ce ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a spus, la Iaşi, că prefecţii nu au trimis documente despre secetă, vineri, 5 iunie 2015, prefectul de Iaşi Dan Cârlan a anunţat instituirea situaţiei de secetă şi adoptarea, în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Iaşi, a cinci măsuri pentru a combate efectele dăunătoare asupra culturilor agricole şi asupra sănătăţii animalelor.

Conducerea furnizorului de apă din judeţul Botoşani a lansat, în 25 mai, un apel către populaţie să utilizeze apa doar în scop potabil şi menajer, nu şi agricol. În anii anteriori, din cauza secetei, au fost impuse restricţii chiar la furnizarea apei potabile.

El a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că există indicii de comitere a unor ilegalităţi în atribuirea contractelor de închiriere a păşunilor. Potrivit acestuia, suprafeţele de păşunat sunt puse la dispoziţia unor persoane juridice sau fizice apropiate primarilor, în scopul obţinerii de către acestea a subvenţiilor acordate de Uniunea Europeană (de 50 euro/hectar).

Oficialii organizaţiilor reprezentative din sectorul agricol american spun că această măsură ar paraliza un lanţ al aprovizionării cu alimente care este puternic dependent de lucrătorii imigranţii care au intrat ilegal în SUA.

Fermierii din Polonia protestează din nou și au blocat iar un punct de frontieră cu Ucraina. Ei nu permit intrarea camioanelor cu produse agricole din țara vecină, nemulțumiți de prețurile mici cu care sunt importate acestea.

Marcu Jura, absolvent al Facultății de Sociologie, a decis să ducă mai departe tradiția ciobănitului la momârlani. E filozof, scrie un roman, dar nu renunță la ciobănie. 

Ordonanța de Urgență nr. 128 din 7 noiembrie 2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și măsuri specifice pentru digitalizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative vine cu noi reglementări pentru micii fermieri, crescători de animale, aplicabile începînd din ianuarie 2025.

Pe lista plăților în avans nu au fost incluse toate schemele de plată de care beneficiază fermierii și crescătorii de animale în acest an. Astfel, la plățile finale, demarate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din data de 2 decembrie 2024. Una dintre subvențiile așteptate de crescătorii de vaci este PD-27 - Creșterea nivelului de bunăstarea a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate.

Prezența pe primul loc la alegerile prezidențiale i-a șocat pe mulți dintre românii care nici măcar nu au auzit foarte multe despre Călin Georgescu.

Uniunea Europeană a aprobat acordarea unui sprijin financiar de până la 42.000 de euro pentru fermierii afectați de dezastre naturale. Decizia permite utilizarea fondurilor necheltuite din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru a oferi asistență de urgență în cazuri precum inundații, incendii sau alte evenimente climatice extreme.

Fermierii spun că e dificil accesul la capital în România şi vor credite pe termen lung, de 20 până la 40 de ani, pentru achiziţia de terenuri, considerând că aceasta este perioada necesară pentru amortizarea costurilor.

Rezultat surprinzător în primul tur al alegerilor pentru Președintele României. Pe primul loc, candidatul independent Călin Georgescu, care se pare și-ar fi făcut campanie exclusiv pe rețelele sociale. Locul doi tocmai a fost adjudecat de Elena Lasconi (USR), după o luptă strânsă cu Marcel Ciolacu (PSD).

Când iau subvențiile APIA pe vaci, dar pe oi, dar agro-mediu? Întreabă fermierii, crescătorii de animale care încă au conturile goale. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le răspunde pe pagina Facebook.