Ilie VAN (UCPR): CRESCĂTORII de PĂSĂRI RESPECTĂ cu stricteţe LEGISLAŢIA în vigoare!

„Începând cu data de 05.05.2017, pe unele canale media (Antena 1, Antena 3, România TV) s-a difuzat următoarea ştire având ca sursă autorităţile UE 87% din puii crescuţi în România sunt plini de substanţe chimice şi hormoni”.

Reprezentanţii sectorului au luat atitudine şi astfel au decis să vină cu explicaţii şi date concrete privind creşterea şi comercializarea puilor de carne.
„Vă informăm că, în Raportul EFSA dat publicităţii recent, nu se face vorbire despre conţinutul cărnii de pasăre în substanţe reziduale, antibiotice, hormoni, etc., ci se vorbeşte despre rezistenţa unor microorganisme la tratamentul cu antibiotice. Această rezistenţă este testată permanent de autorităţile naţionale şi europene, în cazul depistării unor astfel de microorganisme, prin teste în laboratoarele de referinţă privind antibiorezistenţa unor microorganisme la diferite antibiotice”, susţine Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România.

Acesta precizează că în filmul care însoţeşte ştirea, apar produse de la unele firme din România, fără ca brand-ul acestora să fie blurat, ceea ce aduce grave prejudicii producătorilor români.

Iată cum stă situaţia în ceea ce priveşte controlul cărnii de pasăre produsă în ţara noastră, potrivit comunicatului UCPR.
„Stabilirea numărului de probe pentru control, se aprobă de către Comisia Europeană în funcţie de numărul de păsări din ţară, iar pentru România în anul 2016 pentru depistarea reziduurilor la pasăre, s-au efectuat 2.397 de teste, din care 582 pentru reziduurile de antibiotice.
În perioada 2010 – 2016, pentru determinarea prezenţei reziduurilor de antibiotice s-au analizat 4320 probe, din care doar trei probe au fost neconforme (2 în anul 2014 şi 1 în anul 2016), caz în care s-au aplicat măsurile specifice.
Facem menţiunea că, antibioticele nu se folosesc în hrănirea păsărilor, ci doar în scop curativ, ca tratament în diferite boli ale păsărilor, sub prescripţia şi supravegherea medicului veterinar. De la data finalizării tratamentului cu antibiotice şi până la abatorizare se respectă "timpul de aşteptare", astfel încât în carne să nu existe reziduuri de antibiotice.
După sacrificare, se prelevează din nou probe, atât din carne cât şi din furaje, care se analizează; în registrul de tratamente existent în fiecare exploataţie avicolă se menţionează obligatoriu: denumirea antibioticului administrat, perioada de tratament şi timpul de aşteptare necesar eliminării antibioticelor din organism.
Metodele de analiză şi control utilizate în laboratoarele de stat sunt cele recomandate şi verificate anual de către Comisia Europeană”.

Recoltarea probelor pentru analize se face periodic, inopinat de către reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, fără ca producătorii să fie informaţi.
Pe lângă Programul de Control oficial realizat de ANSVSA în baza Planului Naţional de control reziduuri, fermierii sunt obligaţi să facă permanent supraveghere prin programe de autocontrol.