Producătorul de lapte nu va beneficia de cotă din rezerva naţională dacă a vândut sau a cedat cu titlu gratuit orice cantitate de cotă în anul de cotă precedent anului în care are loc distribuirea din rezerva naţională sau în anul curent distribuirii din rezerva naţională.
Ordinul nr. 62/07.03.2013 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 83/2009 privind stabilirea condiţiilor de acordare a cotei individuale de lapte din rezerva naţională a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 128 din data de 11 martie 2013.
Potrivit documentului, cererea de acordare a unei cantităţi de cotă din rezerva naţională nu va mai fi însoţită de actul de recepţie a lucrărilor privind investiţiile din exploataţia pentru care s-a solicitat cota din rezerva naţională. Fermierul va depune cererea însoţită de următoarele documente: act de identitate (BI/CI); cod unic de înregistrare, după caz; cardul de identificare a exploataţiei la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor; paşapoartele vacilor de lapte care fac obiectul extinderii exploataţiei sau al investiţiei noi, pentru care a fost solicitată cota din rezerva naţională, după caz; documentele prin care demonstrează cantitatea de lapte obţinută şi comercializată din exploataţia pentru care a solicitat cota din rezerva naţională; declaraţie pe propria răspundere privind surplusul cantităţii de lapte vândute direct faţă de cota deţinută, în cazul solicitării de cotă din rezerva naţională pentru vânzări directe.
În negocierile cu Uniunea Europeană, România a primit dreptul să realizeze trei milioane de tone de lapte pe an, din care două milioane de tone au fost alocate pentru vânzare directă, iar un milion de tone pentru livrări către fabricile de procesare. Depăşirea acestei cantităţi atrage penalizări de 278,3 euro pentru fiecare tonă de lapte realizată peste cotă, iar în cazul în care cantitatea de lapte produsă este mică, României i se va diminua cota pentru următorii ani.