Fonduri europene pentru tineri fermieri, obținuți cu acte false. Două femei au fost trimise în fața instanței după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție au stabilit că au obținut ilegal peste 157.000 de lei din fonduri europene destinate instalării tinerilor fermieri. Potrivit anchetatorilor, finanțarea ar fi fost accesată prin folosirea unor documente false și prin prezentarea unei persoane eligibile drept beneficiar al proiectului, deși exploatația apicolă ar fi fost administrată efectiv de cealaltă inculpată, scrie Săptămâna financiară.

Dosarul, instrumentat de Serviciul Teritorial Craiova al DNA, vizează implementarea unui proiect finanțat prin submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, derulată prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Procurorii au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu cele două inculpate, acestea urmând să fie analizate de Tribunalul Mehedinți.

Beneficiarul proiectului nu îndeplinea condițiile de eligibilitate

Potrivit rechizitoriului, faptele cercetate s-ar fi desfășurat în perioada 2017–2020.

Anchetatorii susțin că una dintre femei intenționa să obțină finanțarea europeană pentru dezvoltarea unei exploatații apicole, însă nu mai îndeplinea condiția de vârstă impusă de ghidul solicitantului. Programul era destinat exclusiv tinerilor fermieri cu vârsta de până la 40 de ani.

În aceste condiții, proiectul ar fi fost depus pe numele celeilalte inculpate, care îndeplinea condițiile de eligibilitate. Procurorii susțin că aceasta ar fi figurat doar formal ca beneficiar, în timp ce planul de afaceri, documentația și implementarea investiției ar fi fost coordonate de prima inculpată.

Cum ar fi fost construit mecanismul prezentat de DNA

Potrivit procurorilor, pentru ca proiectul să pară conform condițiilor impuse de finanțator, cele două femei ar fi pus la punct un mecanism menit să creeze aparența că beneficiara desfășura efectiv activitatea apicolă.

DNA susține că între cele două au fost încheiate contracte de arendă și de comodat cu rol exclusiv formal, astfel încât documentele depuse să corespundă cerințelor programului.

În timpul verificărilor efectuate de reprezentanții AFIR, stupii și familiile de albine prezentate inspectorilor ar fi aparținut, în realitate, celeilalte inculpate, care administra efectiv exploatația.

Anchetatorii mai arată că și producția de miere folosită pentru justificarea implementării proiectului provenea din stocurile acesteia, însă documentele comerciale indicau că ar fi fost obținută și valorificată de beneficiara oficială.

Pentru susținerea proiectului ar fi fost folosite inclusiv facturi și chitanțe care atestau în mod fictiv vânzarea unei părți din producția de miere către persoane fizice, cu scopul de a demonstra îndeplinirea obligațiilor asumate prin contractul de finanțare.

Peste 157.000 de lei au fost încasați din fonduri europene

Potrivit DNA, prin acest mecanism ar fi fost obținută pe nedrept suma de 157.354 de lei, reprezentând finanțare europeană acordată prin programul destinat instalării tinerilor fermieri.

Anchetatorii precizează însă că prejudiciul principal a fost recuperat integral, după ce inculpatele au restituit voluntar întreaga sumă.

Cu toate acestea, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în dosar cu suma de 139.750 de lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate până la recuperarea banilor.

Pentru garantarea recuperării acestor accesorii, procurorii au instituit sechestru asupra unor bunuri imobile aflate în proprietatea inculpatelor.

Pedepse negociate după recunoașterea faptelor

Cele două femei și-au recunoscut integral faptele și au acceptat încadrarea juridică propusă de procurori.

Acordurile prevăd aplicarea unei pedepse de un an și patru luni de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere pe o perioadă de doi ani.

Pe lângă această sancțiune, inculpatele vor avea interzis, timp de un an, dreptul de a ocupa funcții publice și de a fi alese în autorități publice. De asemenea, vor trebui să participe la programe de reintegrare socială și să presteze câte 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Tribunalul Mehedinți va decide dacă validează acordurile

Dosarul și acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate Tribunalului Mehedinți, care urmează să decidă dacă le validează și dacă menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Cazul readuce în atenție riscurile asociate accesării frauduloase a fondurilor europene și mecanismele prin care autoritățile verifică implementarea proiectelor finanțate prin programele dedicate agriculturii. În același timp, ancheta evidențiază că recuperarea integrală a prejudiciului nu înlătură răspunderea penală atunci când există suspiciuni privind folosirea de documente sau declarații false pentru obținerea finanțării.