Biotehnologia agricolă asigură recolte record, dar şi protecţia mediului

„În 2010 un număr record de 15,4 milioane de cultivatori au cultivat plante biotehnologice pe 14,8 milioane hectare în 29 de ţări, 19 fiind state în curs de dezvoltare, iar 10 ţări industrializate. Culturile biotehnologice au adus cultivatorilor în 2009 beneficii economice nete de 10,8 miliarde de dolari, iar între 1996 - 2009 acestea s-au ridicat la 64,7 miliarde de dolari”, a spus profesorul american, arătând că aceste culturi implică costuri de producţie reduse chiar şi cu 50%.

Potrivit acestuia, aceste culturi contribuie şi la reducerea gazelor cu efect de seră datorită utilizării reduse de combustibil, echivalând în prezent cu eliminarea a 18 miliarde de kilograme de dioxid de carbon din atmosferă sau a 8 milioane de maşini din circulaţie pe an.

De asemenea s-a redus aplicarea pesticidelor în ultimii 15 ani cu 17,2% la nivel mondial. „Biotehnologia agricolă susţine atât viabilitatea mediului, cât şi cea economică. Şi nu există motive să se creadă că alimentele create prin biotehnologie pot fi o ameninţare mai mare pentru om decât alimentele obişnuite. Alimentele modificate genetic prezintă aceleaşi riscuri inerente pentru sănătatea omului ca şi alimentele convenţionale - alergii, toxine, anti-nutrienţi. Diferenţa este că înainte de comercializarea alimentelor biotehnologice oamenii de ştiinţă evaluează toate aceste riscuri, fapt care nu are loc de obicei pentru alimentele convenţionale”, a spus specialistul american.

Acesta a menţionat că în SUA înainte de a ajunge la consumator gradul de nutriţie şi siguranţa fiecărui produs sunt evaluate în numeroase stadii de mai multe agenţii specializate şi nu a fost demonstrat nici măcar un singur caz de afectare a sănătăţii, siguranţei sau mediului în privinţa vreunei plante biotehnologice care a trecut cu succes prin procesul de aprobare.

Prof.dr. Michael J. Philips s-a întâlnit cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului de la Bucureşti, iar miercuri are o întâlnire şi cu reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii.
Pe lângă cele două doctorate în domeniu obţinute la Universitatea de Stat din Ohio şi Universitatea Purdue, prof.dr. Michael J.Philips se ocupă şi de ferma familiei din localitatea sa natală din statul Ohio, unde cultivă porumb şi soia modificate genetic.
Sursa: Agerpres