Torok Jeno a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că atunci când incendiază resturile de vegetaţie de pe terenuri oamenii se tem de amenzi sau de pierderea subvenţiilor de la Uniunea Europeană, dar nu conştientizează cât rău fac solului. El a explicat că microorganismele formate în mii de ani se distrug, iar în toamnă gospodarii vor constata că au obţinut o recoltă mai mică.
Torok Jeno a afirmat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că atunci când incendiază resturile de vegetaţie de pe terenuri oamenii se tem de amenzi sau de pierderea subvenţiilor de la Uniunea Europeană, dar nu conştientizează cât rău fac solului. El a explicat că microorganismele formate în mii de ani se distrug, iar în toamnă gospodarii vor constata că au obţinut o recoltă mai mică.
‘Solul este un strat viu. (…) Pe fiecare centimetru cub de sol sunt mii de organisme vii – bacterii, ciuperci – care s-au format în mii de ani. (…) Prin ardere se distruge până la zece centimetri din suprafaţa solului, iar recolta va fi cu siguranţă mai mică’, a spus Torok Jeno.
Şeful DADR Harghita este de părere că paiele pe care oamenii preferă să le ardă ar trebui tocate şi încorporate în sol, deoarece acestea se transformă în elemente de nutriţie.
El i-a avertizat pe harghiteni că preţurile la alimente sunt în creştere şi este important ca recolta să nu scadă.
‘Pe lângă amenzile pe care le riscă, oamenii vor pierde anul viitor la recoltă. În plus, în condiţiile în care nu prea se mai aplică îngrăşăminte naturale sau chimice, paiele tocate ar însemna un plus de elemente nutritive pentru sol’, a spus Torok Jeno.
În ceea ce priveşte incendierea resturilor vegetale de pe pajiştile montane, directorul DADR Harghita a avertizat că aceasta poate schimba compoziţia floristică şi botanică existentă de mii de ani şi pentru care Uniunea Europeană acordă, anual, câte 300 de euro pe hectar.
‘Uniunea Europeană acordă, anual, 300 de euro pe hectar pentru măsuri de agromediu pe pajiştile montane. Prin incendierea resturilor de vegetaţie se schimbă compoziţia floristică şi botanică şi este afectată chiar biodiversitatea pentru care se acordă subvenţii (…). Consider că din banii primiţi, oamenii ar putea să cheltuiască 10 la sută pentru curăţirea pajiştilor, dar nu prin ardere’, a conchis Torok Jeno.
În anii trecuţi, în Harghita au fost pârjolite de foc mii de hectare, numărul celor traşi la răspundere fiind foarte mic. În ciuda avertismentelor pompierilor şi a ameninţărilor cu retragerea subvenţiilor, oamenii continuă să dea foc resturilor de vegetaţie uscată şi lasă incendiile nesupravegheate, care apoi scapă de sub control.
În această primăvară, în judeţ s-au înregistrat deja cinci incendii de vegetaţie la care a fost nevoie de intervenţia pompierilor, întrucât riscau să se extindă, numărul lor fiind, însă, mult mai mare.
Sursa: Agerpres
