Cu siguranţă, primii care plătesc întârzierea avansului pe suprafaţă sunt fermierii. Apoi, funcţionarii APIA. În unele judeţe aceştia au fost ameninţaţi că vor fi penalizaţi financiar dacă vor exista reclamaţii din partea fermierilor nemulţumiţi. Mai mult, şi noul ministru al Agriculturii tună şi fulgeră împotriva celor de la APIA, pe care îi consideră vinovaţi de întârzierea banilor, şi promite că cei responsabili de această situaţie „vor plăti”. Anul acesta a fost sabotaj, spun însă, în apărarea lor, funcţionarii APIA.
Cum se apără funcţionarii APIA?
Asaltaţi la propriu de fermieri revoltaţi, angajaţii APIA se apără, spunând că vina întârzierii banilor este la funcţionarii din Ministerul Agriculturii: aceştia au promovat foarte târziu legislaţia cu privire la subvenţii şi, mai mult, nu au introdus în bugetul MADR banii pentru soft-ul cu care lucrează APIA, aşa că a trebuit să se aştepte o rectificare bugetară ca să fie alocaţi banii şi să se poată scoate la licitaţie realizarea soft-ului care creează acum probleme la plata subvenţiilor.
Din surse de la MADR, s-a dorit să existe aceste întârzieri, pentru a găsi APIA vinovată (…) Pentru că APIA a preluat atribuţiile de la direcţiile agricole şi ANARZ, această instituţie a deranjat foarte tare. Ţinând cont că în eşalonul trei şi patru din MADR sunt foşti angajaţi ai direcţiilor agricole şi ai ANARZ şi prieteni de pahar cu aceşti colegi din ţară, şi că de aceşti funcţionari din minister depinde promovarea sau nu a tuturor actelor normative şi a bugetelor, este foarte uşor să întârzii sau să încetineşti decurgerea normală a fluxului de hârtii, susţin reprezentanţi din rândul funcţionarilor APIA.
Anul acesta a fost sabotaj! La momentul actual se oferă motive noilor guvernanţi ca să decapiteze APIA şi se merge pe premiza „pleacă ai noştri, vin ai noştri”, şi nu tehnocraţi, ci oameni politici, mai spun aceleaşi surse.
Tot angajaţi din APIA ne-au declarat că în toată ţara s-a muncit inclusiv sâmbetele şi duminicile pentru ca Agenţia să poată face plăţile către fermieri înainte de 1 decembrie. La APIA Bucureşti s-ar fi lucrat inclusiv noaptea, ca să poată fi demarat controlul administrativ fără de care nu se pot face plăţile. Sunt judeţe în care numărul cererilor cuprinse în controlul administrativ depăşeşte 20.000, iar angajaţii APIA trebuie să verifice fiecare dosar în parte.
