V-aţi obişnuit ca Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), aşa cum îi spune şi numele, să facă plăţi în conturile agricultorilor? Ei bine, câteva mii de fermieri dintr-un singur judeţ, şi probabil mult mai mulţi în toată ţara, sunt în situaţia în care APIA trebuie să le ia banii, nu să le dea. Sumele sunt de ordinul a zeci de milioane de lei.
Centrul judeţean APIA din Bistriţa-Năsăud mai are de recuperat de la fermieri aproximativ 5,4 milioane lei, primiţi prin diverse forme de sprijin, potrivit datelor prezentate de Emil Scurtu, șeful APIA, în şedinţa Colegiului prefectural de săptămâna trecută. Unele dintre aceste debite au 8 ani vechime.
Problema mai mare pe care o avem la recuperarea debitelor se referă la sprijinul acordat în 2007, pe baza cupoanelor valorice. (…) Pe o parte din beneficiarii din 2007 nu îi mai găsim la ora actuală sau sunt decedaţi şi nu au moştenitori. În perioada respectivă, noi eram fără personalitate juridică şi atunci, în principal, s-a ocupat cu recuperarea debitelor APIA centrală, a explicat directorul, citat de Agerpres.
Potrivit lui Scurtu, au fost constituite în total, în ultimii ani, 10.796 debite de la 6.194 de debitori. Din aceste debite, 581 au fost constatate în acest an. Suma totală de recuperat s-a situat la peste 25 milioane lei, din care APIA a reuşit să recupereze 78,61% din debite, rămânând de încasat circa 5,4 milioane lei.
Directorul APIA Bistriţa-Năsăud spune că printre debitori se numără şi mulţi fermieri care au solicitat sprijin pentru a practica agricultură ecologică. Mulţi dintre debitorii pe care îi avem la ora actuală sunt cei din agricultura ecologică. Au început cu avânt, şi-au făcut documentele, au început activitatea de agricultură ecologică, iar după un an sau doi o parte dintre fermierii care au solicitat sprijin pe agricultura ecologică au renunţat. Atunci, sigur, în momentul respectiv s-a intervenit şi au debite, a precizat Scurtu.
În acest an, fermierii bistriţeni au depus 33.127 cereri de sprijin, din care 24.345 pe sectorul vegetal, 1.143 în zootehnie, iar restul, mixte. Suprafaţa totală de teren pentru care s-au cerut subvenţii se ridică la aproximativ 200.000 ha.
