În general, toate planurile de combatere a dăunătorilor din culturile legumicole elaborate de specialişti au ca bază principiul universal valabil potrivit căruia prevenirea apariţiei bolilor şi dăunătorilor este mai puţin costisitoare decât combaterea lor.
Câteva linii de îndrumare în folosirea substanţelor pentru tratamentele fitosanitare au fost explicate legumicultorilor de la Matca, la întâlnirile de lucru promovate de Marcoser, de către Costel Pohrib, director tehnic al firmei.
Tratamente după transplantare
În prima parte de dezvoltare a plantelor se utilizează fungicide cu cel puţin două componente: una de contact şi una sistemică. Raţionamentul utilizării acestui tip de compuşi în perioada menţionată este dat de faptul că plantele au un ritm accelerat de dezvoltare vegetativă (creştere rapidă), astfel că, în cazul în care se utilizează doar fungicide de contact, puterea de protecţie a acestora devine zero pe ţesuturile şi organele noi formate, care pot fi protejate adecvat doar de o componentă sistemică. Mai târziu, când aparatul foliar este pe deplin dezvoltat (în cazul ardeilor cu ciclu scurt vârfurile vor fi rupte), se pot utiliza cu rezultate foarte bune fungicidele de contact.
Şi insecticidele şi acaricidele trebuie alese după acelaşi principiu indicat la aplicărarea fungicidelor: produs sistemic în prima parte de dezvoltare şi substanţe cu acţiune sistemică/contact în partea a doua a vegetaţiei.
Mai multe detalii puteţi citi în revista Recpolte Bogate – aprilie 2014.
