Deputaţii au votat DA! Ce va scrie pe eticheta laptelui şi lactatelor româneşti?

Important de precizat, de la bun început, că noua lege priveşte doar laptele şi lactatele produse în România, NU şi produsele importate. Iată care sunt informaţiile obligatorii care trebuie inscripţionate pe câmpul vizual (câmp vizual - toate suprafeţele unui ambalaj care pot fi citite dintr -un singur unghi de vedere) al ambalajului în cazul laptelui şi lactatelor:

a) denumirea produsului alimentar;
b) lista ingredientelor folosite;
c) cantitatea netă a produsului alimentar;
d) data durabilităţii minimale sau data limită de consum;
e) condiţiile speciale de păstrare şi/sau condiţiile de utilizare;
f) ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud materie primă pentru consum;
g) denumirea ambalatorului şi marca de identificare;
h) numele, denumirea comercială şi adresa procesatorului din sectorul laptelui pentru consum;
i) declaraţia nutriţională;
j) conţinut de grăsime exprimat în procente;
k) procesul de tratament termic utilizat, pasteurizat, sterilizat, ultrapasteurizat;

Aceste informaţii vor fi completate, după caz, cu prevederile din Regulamentul (CE) 1169 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, mai prevede actul noramtiv adoptat de deputați.

Pentru laptele şi lactatele care provin de la alte specii de animale decât de la vaci de lapte, vor fi specificată specia de la care provine laptele. De asemenea, vor trebui specificate pe etichetă modificările de compoziţie: îmbogăţirea laptelui în proteine lactice, săruri minerale sau vitamine, reducerea conţinutului de lactoză prin conversia în glucoză şi galactoză.

„Produs natural” şi „produs românesc”

Potrivit actului normativ, menţiunile obligatorii suplimentare care se introduc pe câmpul vizual sunt:
a) dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs natural”. Acesta va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele natural provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf;

b) dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs românesc”. Va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% lapte materie primă provenit din fermele din România.

De asemenea, produsele lactate vor trebui să prevadă pe etichetă, în mod obligatoriu, avertizarea cuprinzând sintagma „Conţine lapte praf în proporţie de __%”. Faţă de varianta iniţială a proiectului de lege, a fost eliminată această prevedere pentru laptele de consum.

Etichetele pentru lapte proaspăt pentru consum şi lactate trebuie inscripţionate clar şi uşor de înţeles, pentru a permite consumatorilor informarea privind originea şi trasabilitatea produselor.

Amenzi maxime de 25.000 lei pentru producătorii şi vânzătorii de lapte proaspăt „contrafăcut”

Pentru nerespectarea prevederilor privind inspripţionarea amenzile prevăzute de lege sunt de la 5.000 lei la 10.000 lei. Acestea cresc însă de la 15.000 lei la 20.000 lei pentru producătorii care nu trec pe etichetă conţinutul de lapte praf sau care pun pe piaţă drept produse naturale sau româneşti şi lactatele care conţin şi altceva decât lapte materie primă produs în România, după caz.

Cel mai mult vor plăti însă cei care produc, expun spre vânzare şi/sau vând lapte proaspăt pentru consum cunoscând că este obţinut din înlocuitori de lapte. În aceste cazuri, amenzile sunt de la 20.000 lei la 25.000 lei şi retragerea pe timp de 6 luni a autorizaţiei de funcţionare a producătorilor sau comercianţilor, după caz. Toate controalele vor fi făcute de ANSVSA, potrivit noii legi.

Cum va fi controlat laptele din import?

Proectul de lege adoptat de deputaţi mai prevede că desigilarea cisternelor sau containerelor de lapte crud materie primă provenită din schimb intracomunitar se va face de către reprezentanţii fabricilor de procesare, în conformitate cu procedurile elaborate de aceştia, iar medicii veterinari oficiali de la DSV-urile judeţene vor supraveghea şi controla oficial modul în care operatorii realizează controlul laptelui crud materie primă recepţionat şi vor recolta probe pentru analize de laborator ori de câte ori există suspiciuni sau reclamaţii cu privire la neîncadrarea în parametrii de siguranţă şi calitate al laptelui crud materie primă recepţionat.

MADR, obligat prin lege să finanţeze promovarea consumului de lapte şi lactate

Ministerul Agriculturii, precum şi organizaţiile şi asociaţiile din domeniu vor iniţia şi finanţa campanii de promovare şi creştere a consumului de lapte proaspăt pentru consum şi produse lactate româneşti, mai prevede noua lege privin etichetarea, fără a detalia însă modul în care MADR este obligat să facă acest lucru.

Noile reguli trebuie să primească acordul Comisiei Europene. Când intră în vigoare?

Iniţiativa legislativă privind etichetarea laptelui şi lactatelor a fost adoptată de Senat pe 12 octombrie 2015. În Camera Deputaţilor, care este for legislativ decizional, proiectul de lege a primit, pe 6 aprilie, 218 voturi „pentru” şi o abţinere.

După adoptarea legii de către deputaţi, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) va notifica Statelor Membre UE şi Comisiei Europene măsurile prevăzute de prezenta lege şi va specifica motivele care au stat la baza acestora. Noua lege intră în vigoare în 45 de zile de la comunicarea unei decizii favorabile din partea Comisiei Europene. În cazul în care Comisia emite o decizie negativă, documentul ar putea suferi modificări, dacă autorităţile române nu găsesc argumente suficient de convingătoare.

De exemplu, Reg. (CE) 1169/2011 permite ca lista ingredientelor să nu fie înscrisă pe etichetă pentru brânzeturile, untul, laptele și smântâna fermentate la care nu au fost adăugate alte ingrediente decât produsele lactate, enzimele alimentare și culturile de microorganisme necesare fabricării sau sarea necesară pentru fabricarea brânzeturilor, altele decât cele proaspete sau topite.