Sectorul viti-vinicol a fost singurul domeniu care în exerciţiul bugetar 2007-2013 a reuşit să absoarbă fondurile europene în proporţie de 100%, dar el rămâne o prioritate şi pentru 2014-2020.
Dacă în exerciţiul precedent s-a pus accent pe reconversia plantaţiilor şi pe construcţia şi modernizarea cramelor, pentru perioada următoare specialiştii urmăresc investiţii suplimentare în cercetare-dezvoltare, promovarea pe pieţe terţe şi educarea consumatorilor.
Potrivit lucrării „Strategia dezvoltării viticulturii româneşti în perioada 2014-2020”, realizată de un colectiv de specialişti din sectorul viti-vinicol şi prezentată în cadrul centenarului Societăţii Române de Horticultură, desfăşurat luna trecută, „România se situează între primele ţări viticole ale lumii, ocupând locul 10 în ierarhia mondială în privinţa suprafeţelor plantate cu viţă de vie şi locul 12 în ceea ce priveşte producţia de struguri şi de vin”. Deşi declinul sectorului a fost vizibil după 1990, odată cu integrarea României în UE şi cu accesul la fonduri europene, viticultura autohtonă s-a înscris pe un trend ascendent. „România a beneficiat de o alocare financiară anuală de 42,1 mil. de euro din fonduri comunitare (FEGA) pentru măsuri eligibile precum restructurarea şi reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei plantaţiilor viticole, folosirea mustului concentrat în vederea ridicării tăriei alcoolice a vinurilor, promovarea vinurilor pe pieţele terţe. Pe lângă efectul pozitiv pe care l-au avut aceste măsuri asupra dezvoltării sectorului viti-vinicol din România, s-a realizat şi absorbţia în proporţie de 100% a fondurilor europene destinate acestor măsuri. În perioada 2007-2013, prin programul de reconversie şi restructurare au fost înfiinţate aproximativ 28.600 ha”, spun specialiştii din sector.
Ovidiu Gheorghe, preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, ne-a declarat că „suntem la nivelul la care deja lumea educată a vinului începe să afle de vinurile noastre graţie fapului că s-au privatizat întreprinderile. Dar nu avem 20 de ani de tradiţie privată după comunism. Lucrurile acestea necesită timp, dar eforturile încep să-şi producă roadele; producătorii sunt prezenţi la târguri, fac eforturi de comunicare. Priorităţile noastre au fost via şi cramele - modernizare şi reconversie”.
Mai multe detalii despre sectorul viticol în perioada următoare puteţi citi în revista Ferma – decembrie 2013.