Un punct important al strategiei pentru intervalul 2014-2020 în ceea ce priveşte sectorul viti-vinicol vizează tocmai cercetarea, pentru care specialiştii din domeniu, membri ai SRH, au stabilit trei direcţii strategice ale activităţii de cercetare-dezvoltare.
În ceea ce priveşte genetica şi ameliorarea viţei de vie, specialiştii au propus patru obiective principale: diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masă şi de vin; conservarea şi protejarea biodiversităţii viticole; evaluarea soiurilor pentru struguri de vin şi de masă şi de portaltoi în sortimentul autohton şi mondial; îmbunătăţirea tehnologiilor de producere a materialului săditor viticol.
8 milioane de hectolitri de vin, până în anul 2020
Specialiştii din sectorul viei şi vinului şi-au propus câteva obiective, precum: consolidarea patrimoniului viti-vinicol la nivelul de 220.000 ha, defrişarea suprafeţelor de vii plantate cu HDP (Hibrizi Direct Producători) din extravilanul localităţilor (care nu au fost încă defrişate până în 2014, termenul stabilit prin Strategia Dezvoltării şi adaptării viticulturii din România fiind 2005-2014) şi replantarea acestora cu viţe altoite din soiuri nobile sau cu hibrizi interspecifici realizaţi de cercetarea viti-vinicolă românească; creşterea producţiei de vin de la 5,3 mil. hl la 8 mil. hl până în anul 2020, îndeosebi prin promovarea vinurilor de calitate. Specialiştii estimează că ponderea vinului de masă se va reduce de la 67% în 2012 la 42% în 2020, în timp ce pentru vinul de masă cu indicaţie geografică va creşte de la 17% în 2012 la 31% în 2020, iar pentru vinul cu denumire de origine controlată, de la 16% în 2012 la 27% în 2020.
Un punct important este reprezentat şi de dezvoltarea sectorului pepinieristic prin înfiinţarea de plantaţii noi de portaltoi adaptaţi condiţiilor pedologice specifice arealelor viticole din România (pe 100 ha), înfiinţarea de plantaţii noi furnizoare de ochi altoi din categorii biologice superioare din soiuri şi clone româneşti (pe 60 ha) şi perfecţionarea continuă a tehnologiilor de producere a materialului săditor viticol în vederea creşterii randamentului în viţe de plantat.
Promovarea vinului românesc este un alt obiectiv pentru 2014-2020, bazat pe dezvoltarea turismului viticol care să promoveze podgoriile româneşti şi vinurile de calitate, prin intensificarea măsurilor de promovare a vinurilor de calitate pe pieţele ţărilor terţe prin Programul Naţional de Sprijin în sectorul viti-vinicol, prin creşterea volumului exportului de vinuri cu denumire de origine controlată şi indicaţie geografică, precum şi prin îmbunătăţirea structurii exportului şi consolidarea şi dezvoltarea capacităţii instituţionale a filierei viti-vinicole prin înfiinţarea Institutului Vinului şi a Fondului de Promovare a Vinului.
Mai multe detalii puteţi citi în revista Ferma – decembrie 2013.