Terenurile agricole din sistemul de cercetare nu vor fi retrocedate

Pe piaţă cererile sunt diferite, adică avem doi stăpâni: cultivatorii şi consumatorii; cultivatorii au anumite pretenţii, consumatorii altele. 

Săptămâna trecută, Federaţia AGROSTAR solicita scoaterea staţiunilor de cercetare agricolă de sub tutela Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), restructurarea acestora şi autofinanţarea pe baza proiectelor.

România ar putea rămâne cu doar patru mari institute de cercetare agricolă. Sectoarele vizate sunt: producţie vegetală, horticultură-legumicultură, zootehnie şi îmbunătăţiri funciare.

Federaţia AGROSTAR cere scoaterea staţiunilor de cercetare agricolă de sub tutela Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), restructurarea acestora şi autofinanţarea pe baza proiectelor.

George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), s-a lansat într-un atac dur la adresa cercetării agricole româneşti şi la dreptul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" (ASAS) de a intra în posesia celor peste 1 milion de hectare de teren aflat în proprietatea fostului Institut de Cercetare Agricolă din România. 

De ceva timp, în dezbaterea publică se află un proiect de lege iniţiat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea ASAS  şi a sistemului de cercetare - dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

În premieră, prin noul Program de Dezvoltare Rurală (PNDR), universităţile au primit undă verde ca staţiunile care sunt proprietatea acestora să poată aplica pentru fonduri europene ca orice alt fermier, a declarat luni Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Vineri, 23 mai, a.c., Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Brăila organizează simpozionul jubiliar intitulat „S.C.D.A. Brăila, 1954-2014 – 60 de ani de activitate în slujba cercetării agricole româneşti” cu tema: „Probleme actuale şi de perspectivă privind exploatarea ameliorativă şi agricolă a terenurilor din luncile îndiguite – rezultate ale cercetărilor efectuate în cadrul Planului Sectorial ADER 2020, Proiectul 2.2.4.” 

Cercetătorul Gheorghe Ittu de la Institutul Fundulea afirmă că grâul modificat genetic nu este un soi înregistrat în nicio țară din lume, prin urmare el nu poate fi prezent, ca ingredient, în alimente de import pe care le găsim în magazine.  

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că în cadrul Campaniei de plată în avans aferentă anului de cerere 2024, a autorizat la plată suma totală de 1.283.042.988 euro (6.383.586.787 lei).

Noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen a fost aprobată, la 27 noiembrie 2024, de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. Christophe Hansen, propus de Luxemburg, va prelua portofoliul de comisar european pentru agricultură şi alimentaţie.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat miercuri bugetul Uniunii Europene din 2025, care prevede un sprijin consistent pentru soluţionarea problemelor din domenii precum sănătate, ajutor umanitar, gestionarea frontierelor şi climă. Bugetul total pentru 2025 este de 199,4 miliarde de euro, cu 6% mai mare decât cel pentru 2024 (o creştere cu 10 miliarde de euro).

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că vor fi finanțate 581 de proiecte selectate cu suma totală de 110,4 milioane de euro.

Fermierii beneficiază anul acesta de o subvenție APIA cu un cuantum de 2.100 de euro/ha dacă au cultivat legume în sere și solarii, tomate, castraveți, ardei, vinete și dacă au bifat această subvenție pe cererea unică depusă la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Programul Rabla pentru tractoare, lansat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și așteptat cu nerăbdare de fermieri, a devenit o nouă sursă de dezamăgire pentru aceștia.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) încheie la sfârșitul acestei săptămâni, pe 29 noiembrie, plata avansului pe hectar și pe cap animal la subvențiile aferente acestui an. De săptămâna viitoare, APIA demarează plata finală.

Creşterea subvenţiilor, dezvoltarea sistemului de irigaţii, accesul la finanţare şi modificarea legii arendei, reprezintă principalele solicitări ale fermierilor din ţara noastră, potrivit documentului Carta Albă a Agriculturii 2024 lansat ieri de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România. Lucrarea prezintă evaluarea stării actuale a agriculturii şi identificarea principalelor provocări şi oportunităţi pentru următorii ani. 

Pe lângă plățile directe pe hectar, fermierii beneficiază și de sprijinul cuplat, subvenție europeană cu un cuantum destul de mare. Ce sumă încasează de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) un fermier care a bifat pe cererea unică și sprijinul cuplat pentru soia, PD-09 - Sprijin cuplat pentru venit soia.

Oficialii organizaţiilor reprezentative din sectorul agricol american spun că această măsură ar paraliza un lanţ al aprovizionării cu alimente care este puternic dependent de lucrătorii imigranţii care au intrat ilegal în SUA.