Apicultorii susțin că niciodată nu au mai avut pierderi atât de mari la producția de miere de floarea soarelui, între 50% și 100%. Ei neagă că seceta ar fi cauza și acuză că neonicotinoidele provoacă necazuri.
Pe 27 iulie 2015 a fost emisă de Ministerul Agriculturii o autorizare de folosire a neonicotinoidelor la tratarea semințelor de rapiță împotriva puricilor mari și mici ai cruciferelor. Autorizarea a fost făcută pentru o perioadă de 96 de zile, expiră pe 30 octombrie 2015, și este dată ca urmare a derogării acordată de Comisia Europeană (CE). Conducerea Asociației ROMAPIS este revoltată că s-a permis, în continuare, folosirea acestor pesticide, în condițiile în care în primăvara acestui an apicultorii au insistat pe lângă CE să le interzică fermierilor români tratarea semințelor de porumb, floarea soarelui și rapiță. Insistențele au survenit după ce Comisia Europeană i-a acordat, în februarie 2015, o derogare României pentru o perioadă de 120 de zile, timp în care fermierilor li s-a permis să trateze semințele de porumb și floarea soarelui împotriva unor dăunători. Fermierii cunosc prea bine temuta rățișoară a porumbului și că poate fi combătută eficient dacă sunt tratate semințele cu neonicotinoide. Dăunătorul ar trăi în sudul țării.
Mircea Ciocan, președinte ROMAPIS
Reclamațiile noastre au fost urmate de verificări făcute de trei reprezentanți ai Comisiei Europene la fermierii din sudul țării. În Raportul de audit al Comisiei Europene este criticat aspru Ministerul Agriculturii din România. Cu toate acestea, Comisia Europeană a dat în iulie o nouă derogare la insistențele Ministerului, iar autorizarea de folosire a fost semnată de Daniel Botănoiu, secretar de stat MADR. Până anul acesta nu ne-am confruntat cu un asemenea fenomen, un procent de 10% din familiile de albine din țara noastră a fost intoxicat cu neonicotinoide pentru că polenul și nectarul florilor sunt contaminate. Ce se întâmplă? Aceste neonicotinoide se intersectează în organismul albinelor cu tratamentele pe care le fac apicultorii. Combinația este letală. Apicultorii nu pot să renunțe la tratamentele albinelor, spune Mircea Ciocan, președintele ROMAPIS.
Unul dintre marii fermieri vizitați în primăvară de reprezentanții CE este Nicolae Sitaru din Ialomița. Iată ce a declarat pentru Agroinfo, în urma controlului:
Mi-au pus o grămadă de întrebări (reprezentanții CE n.r.) despre utilizarea neonicotinoidelor. Primele întrebări au fost despre comunicarea cu Inspectoratul de Protecția Plantelor. Apoi, m-au întrebat ce sol este? Când s-a însămânțat? Cum s-a tratat sămânța? Au observat că am o mașină de tratat sămânța de la o altă societate. Erau foarte curioși și atenți la orice detaliu. Au vrut să afle numele societății și dacă a fost declarată la Autoritatea Fitosanitară. Am fost pe câmp și au observat că la un fir de porumb erau zece rățișoare. O parte erau moarte. Rățișoara porumbului atacă numai aici, la noi, în sud. Le-am spus că avem mare nevoie să folosim acest tratament și, dacă nu ne dau derogare pentru neonicotinoide, atunci să ne dea alte soluții pentru menținerea în viață a culturilor.
Folosirea neonicotinoidelor este atent monitorizată, iar alternative la tratarea semințelor împotriva anumitor dăunători nu prea sunt. Conducerea ROMAPIS susține că rotația culturilor ar fi o alternativă folosită cu succes în Germania, Franța, etc, dar funcționează după ce în sol nu mai este nici urmă din aceste substanțe. Și în cât timp ar fi curat solul? Greu de spus. Pe de altă parte, apicultorii nu știu în ce măsură neonicotinoidele contaminează mierea sau alte produse ale stupului. Ei și-au propus să preleveze probe din floarea soarelui și albine ca să existe dovezi clare că necazurile sunt provocate de neonicotinoide.
(de la stânga la dreapta) Mircea Ciocan, președinte ROMAPIS și Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS
În 2015 ne confruntăm cu efecte mari asupra industriei apicole din România. La floarea soarelui la care, de obicei, aveam o producție sigură pentru apicultori, anul acesta rezultatele sunt dezastruoase, pierderi de la 50% până la 100%. Vom intra în iarnă cu o populație de albine scăzută. Din 913 apicultori chestionați de noi, 86 ne-au spus că au adunat albinele moarte cu fărașul, spune Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS.
Apicultorii nu recunosc că și seceta a contribuit din plin la scăderea producției de miere. Cea mai mare producție de miere din țara noastră a fost de 22.000 de tone pe an. Din această cantitate, 25% ar proveni de la floarea-soarelui. Anul acesta, MADR a comunicat apicultorilor că floarea soarelui s-a cultivat pe o suprafață de 151.308 ha (este vorba de floarea soarelui tratată cu neonicotinoide).