Tulcea găzduieşte începând de miercuri Conferinţa internaţională privind conservarea, refacerea şi utilizarea durabilă a sturionilor din Dunăre, la care participă specialişti din America şi Europa.
Evenimentul este organizat în cadrul proiectului 'Danubeparks - Reţeaua de arii protejate dunărene - Dezvoltarea şi implementarea strategiilor transnaţionale pentru conservarea patrimoniului natural al Dunării', care are drept obiectiv conservarea şi dezvoltarea durabilă a patrimoniului natural dunărean.
'Măsura de a interzice pescuitul comercial al sturionilor coroborată cu măsurile de populare, înfiinţare a unei Autorităţi CITES în domeniu reprezintă cele mai importante decizii luate în ultima perioadă în România şi este îmbucurător faptul că începând din acest an şi celelalte ţări din regiunea Dunării inferioare - Ungaria, Serbia, Ucraina - au introdus măsuri similare. Este important de asemenea că au început să se dezvolte şi primele unităţi de acvacultură pentru reproducerea sturionilor de consum, fapt ce va favoriza reducerea presiunii pe resursele naturale. Constatăm, însă, că mai sunt multe probleme nerezolvate atât în ce priveşte cunoaşterea ecologiei acestei specii, cât şi în ce priveşte protejarea căilor de migraţie şi a zonelor de reproducere a speciei, chiar şi privind continuitatea asigurării fondurilor necesare programelor de cercetare, populare şi de dezvoltare a acvaculturii', a declarat, în deschiderea conferinţei internaţionale, guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Grigore Baboianu.
La rândul său, managerul proiectului Danubeparks, Georg Frank, a amintit că evenimentul din aceste zile este o urmare a Rezoluţiei încheiate în urmă cu patru ani la Tulcea pentru conservarea biodiversităţii şi a menţionat că proiectul este de fapt o platformă pentru realizarea schimburilor de experienţă dintre specialişti şi managerilor ariilor naturale protejate.
Conferinţa internaţională privind conservarea, refacerea şi utilizarea durabilă a sturionilor din Dunăre include prezentări referitoare la starea populaţiilor de sturioni din Dunărea inferioară şi la implementarea măsurilor de conservare şi redresare a sturionilor sălbatici, inclusiv a eficienţei programului românesc de populare de susţinere cu pui obţinuţi prin reproducere artificială, precum şi vizite în teren a staţiilor de monitorizare sau reproducere artificială a sturionilor.
Specii fosile de peşti ale familiei sturionilor sunt cunoscute din Cretacicul Superior, de peste 200 de milioane de ani, astfel încât sturionii actuali - fiind cele mai vechi specii de peşti care există în momentul de faţă - sunt considerate adevărate 'fosile vii'. Şase din cele 26 de specii ale familiei sturionilor din lume au fost întâlnite şi în Marea Neagră despre care savantul Grigore Antipa spunea că este, alături de Marea Caspică, 'adevărata patrie a acestor peşti'. Capturile de sturion au scăzut însă de-a lungul vremii, iar în România începând din 2006 s-a instituit prohibiţia pescuitului acestor specii.
Un studiu al Institutului Naţional Delta Dunării care a analizat evoluţia din ultimii 85 de ani a patru specii - morun, nisetru, păstrugă şi cegă -, a relevat o scădere îngrijorătoare a numărului de exemplare din aceste specii, astfel că, dacă în 1994, în România se capturau circa 3.000 de tone de nisetri, în 2005 au fost prinse doar opt exemplare din aceste specii.
Proiectul Danubeparks este implementat de ARBDD în perioada 1 martie 2009 - 29 februarie 2012, Administraţia Rezervaţiei fiind singurul partener din România al liderului de proiect, Nationalpark Donau-Auen din Austria, pentru conservarea şi dezvoltarea durabilă a patrimoniului natural dunărean obţinându-se o finanţare de 2,7 milioane de euro. Alţi parteneri ai proiectului sunt rezervaţii şi arii naturale protejate din Slovacia, Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Serbia, Germania.
Sursa: Agerpres