Peste 900 de firme, precum şi organizații sindicale, patronale, ale exportatorilor și importatorilor, IMM-uri și ONG-uri din România vor fi chemate la consultări privind Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerț și Investiții, aflat în curs de negociere între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.
Procesul de consultare a actorilor importanți din economia și societatea civilă românească în legătură cu „negocierea secolului”, aşa cum este numit Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), este iniţiat de către europarlamentarul Sorin Moisă (PSD), membru al Comisiei de Comerț Internațional a Parlamentului European.
Peste 900 de firme, precum şi organizații sindicale, patronale, ale exportatorilor și importatorilor, IMM-uri și ONG-uri vor fi chestionate direct
Potrivit iniţiatorului acestui demers, consultarea va dura cel puțin până pe 16 octombrie 2015.
Peste 900 de firme mari și medii din toate sectoarele economiei românești vor primi în următoarele luni o scrisoare individuală, fiind invitate să precizeze, în detaliu, în ce măsură și în ce fel se confruntă cu dificultăți de acces pe piața americană, cu costuri excesive în aprovizionarea cu produse intermediare din SUA, sau sunt îngrijorate de concurența prezentă sau potențială a produselor americane pe piața românească sau europeană.
De asemenea, toate marile organizații sindicale, patronale, ale exportatorilor și importatorilor, IMM-urilor, precum și ONG-urile de mediu sau de protecția consumatorilor vor fi contactate pentru a le afla sensibilitățile, opiniile și pozițiile în legătură cu TTIP;
Formular on-line pentru IMM-uri
Până la începutul lunii iunie 2015 va fi lansat un formular on-line pentru IMM-uri, conținând întrebări detaliate în legătură cu dificultățile legale sau administrative de acces pe piața americană, care ar putea fi rezolvate prin TTIP.
Seminarii și dezbateri pe domenii de interes
În funcție de consistența răspunsurilor și interesul companiilor sau altor actori din societatea civilă, la biroul din București al eurodeputatului Moisă vor fi organizate seminarii și dezbateri pe domenii de interes: IT, energie, auto, proprietate intelectuală, mediu, agricultură, cazul pro sau anti- TTIP etc.;
16 octombrie 2015: Conferinţă TTIP la Bucureşti, cu Comisarul pentru Comerț al UE, Ambasadorul SUA la UE, negociatorul Șef al UE
Pe 16 octombrie 2015, va avea loc la București o conferință la nivel înalt dedicată TTIP. La eveniment au confirmat deja participarea Comisarul pentru Comerț al Uniunii Europene, Cecilia Malmström, Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană, Anthony Luzzatto Gardner, Negociatorul Șef al Uniunii Europene, Ignacio Garcia Bercero, lideri și actori cheie din România, Europa și Statele Unite.
Consultarea se va materializa în documente de sinteză sectoriale și, la final, într-un document național. „Voi înmâna documentele Comisarului pentru Comerț Cecilia Malmström, cu care lucrez îndeaproape, și le voi susține în contactele cu negociatorii și oficiali cheie din Uniunea Europeană și Statele Unite. (...)”, a declarat europarlamentarul român, precizând că este un proiect nepartizan.
„Negocierea secolului” pune faţă în faţă primele două economii ale lumii
Negocierea TTIP a început în iulie 2013 și are loc între Comisia Europeană și un departament specializat al administrației americane, subordonat direct Președintelui SUA.
Șefii politici direcți sunt Comisarul Cecilia Malmström - din partea UE și Michael Froman, Reprezentantul pentru Comerț al SUA, de partea americană.
Negociatorii şefi, în subordinea şefilor politici, sunt Ignacio Garcia Bercero (Spania) pentru UE şi Dan Mullaney pentru SUA.
Mizele sunt gigantice, pentru că negocierea aduce într-o zonă de liber schimb primele două economii ale lumii: 25,1% din PIB-ul global și 17% din comerțul mondial (UE), respectiv 21,6% din PIB şi 13,4% din comerțul mondial (SUA).
Comerţ România-SUA: 3,2 mld. dolari, în 2011
Comerțul României cu SUA a fost, în 2011, de 3,2 mld. dolari (USD), cu un excedent pentru România de peste 900 mil. USD. Pe primele locuri la export sunt mașinile şi unelte (peste 400 mil.USD), urmate de produse chimice (peste 330 mil. USD), produse din metal (220 mil. USD), servicii de comunicații, construcții, servicii financiare, electronice. Exporturile agricole sunt neglijabile. (Sursa: baza de date GTAP - Global Trade Analysis Project pe 2011, citată de Cernat și Lakatos).
Pentru România există două studii care arată un câștig de PIB de 0,26% (Cernat şi Lakatos, în curs de publicare), respectiv între 0,38% și un gigantic 3,9% (IFO - Intitutul de Cercetare Economică, Germania, 2014), în funcție de amploarea liberalizării și metodologia utilizată.