RAPORT DESPRE AGRICULTURA ROMÂNIEI. Ţara noastră are a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările Uniunii Europene, însă terenurile sunt fragmentate şi ne lipsesc fermele medii. Stăm rău cu tehnologizarea, irigaţiile, centrele de stocare a producţiei agricole şi lucrătorii agricoli calificaţi. Statul investeşte puţin în agricultură, în timp ce evaziunea este foarte mare. Aşa suntem prezentaţi de către una dintre cele mai mari companii de consultanţă pentru afaceri din lume.
România este pe locul şase în Uniunea Europeană la suprafaţa agricolă utilizată, însă ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de la 22,6% în 1993, la sub 5% din PIB în 2015. Principalele cauze sunt fragmentarea masivă a suprafeţelor agricole, lipsa tehnologizării, a irigaţiilor şi a centrelor de stocare a producţiilor agricole, pregătirea oamenilor care lucrează în agricultură, dar şi evaziunea fiscală.
Asta arată o analiză privind sectorul agricol din ţara noastră, prezentată pe 7 martie 2017 de PricewaterhouseCoopers (PwC) România. Reţeaua internaţională de firme PwC oferă servicii de audit, consultanţă fiscală şi consultanţă pentru afaceri în 157 de ţări.
NE LIPSESC FERMELE MEDII
În 2013, România avea o suprafaţă agricolă utilizată de 13,9 mil. ha, după Franţa (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) şi Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decât Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha). Cca. 60% (8,2 mil. ha) o reprezintă terenul arabil.
Mărimea medie a exploataţiilor agricole din România este similară cu Malta sau Cipru, ţări insulare cu suprafeţe agricole mult mai mici decât cea a României. Aproape 75% dintre fermele din România au sub 2 ha. 98% din ferme au sub 10 ha şi exploatează 39% din suprafaţă agricolă, în timp ce fermele peste 100 ha reprezintă doar 0,5% din total, dar exploatează 49% din suprafaţa agricolă. În contrast cu alte state europene, fermele mijlocii, de 10 - 100 ha, sunt puţine în România, în timp ce Franţa şi Cehia, ţări cu randamente mari la producţia agricolă, au peste 29% din totalul de ferme peste 50 ha.
Deşi două treimi din terenul arabil din România sunt folosite pentru producţia de cereale, aceasta generează sub 25% din valoarea producţiei agricole totale, de 14,2 mld. euro în 2015, mai arată raportul PwC. Randamentele României sunt sub media europeană cu 37,1% la producţia de grâu şi cu 49,3% la porumb. Totuşi, România este pe locul 9 în lume la exportul de grâu şi pe locul 6 la cel de porumb.
MUNCITORI NECALIFICAŢI ÎN AGRICULTURĂ, CU PRODUCTIVITATE MICĂ
O treime din populaţia din România este angajată în agricultură, similar cu nivelul anilor '90, dar productivitatea pe persoană este foarte mică, sub 20% din media europeană. Mai exact, în 2014, agricultura angaja 27,3% din populaţia activă a României, de peste 6 ori mai mult decât media europeană (4,4% din populaţia activă), însă valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica, în 2013, la doar 18% din media UE.
Şi la valoarea adăugată brută la hectar România este tot pe una din ultimele poziţii, cu 600 euro/ha în 2013, în timp ce în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 euro/ha.
Raportul PwC mai arată că aproximativ 85% din cei care muncesc în agricultură nu sunt salariaţi, lucrând în propriile exploataţii de subzistenţă, dar şi că majoritatea angajaţilor din sector au învăţat agricultură în practică şi nu au o pregătire minimă în domeniu.
FINANŢARE REDUSĂ, EVAZIUNE MARE
România este pe penultimul loc din UE şi din perspectiva cheltuielilor din bugetul de stat pentru agricultură. O mare parte din investiţiile în agricultura din România vin din fonduri europene, însă şi acestea sunt insuficient folosite din cauza lipsei de transparenţă, de informare, a lipsei de capabilităţi de a scrie dosarele şi de garantare a creditelor pentru investiţii.
Deşi contribuţia agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în PIB dintre toate ţările din UE, de 3 ori şi jumătate mai mare decât media europeană.
Evaziunea fiscală din sectorul agricol are a doua cea mai mare pondere din evaziunea fiscală totală din România, 9% sau aproximativ 1,7 mld. euro, potrivit datelor Consiliului fiscal, mai arată analiza PwC.