„Ziua verde a cartofului” a ajuns la ediţia cu numărul 37

Gazda de anul acesta a evenimentului a fost Sorin Mănoiu, administratorul SC ManosAgro SRL. Acesta fiind alături de organizatorii tradiţionali Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare a Cartofului şi Sfeclei de Zahăr Braşov şi Federaţia Naţională a Cartofului din România.

Simpozionul s-a desfăşurat sub titulatura „Filiera cartofului de la materie primă la valorificare”. Circa 300 de fermieri, cercetători, academicieni şi reprezentanţi ai autorităţilor au luat loc într-o modernă „sală de conferinţe”, instalată ad-hoc într-unul din cele două depozite cu atmosferă controlată pentru păstrarea cartofilor. Sala s-a comportat aproape la fel de bine ca şi una „calificată” singurul inconvenient fiind acustica. Noul preşedinte ales al FNCR, Gheorghe Boţoman a imaginat un pătrat logic în care cercetarea - dezvoltarea dar şi furnizorii de inputuri ar fi pe o latură, pe o alta oficialităţile care ar trebui să aplece urechea la păsurile cartofarilor, mass-media ca intermediar cât mai onest şi, bineînţeles, „măria sa consumatorul” care ar trebui să se bucure de o marfă de calitate, cu gust (s-a prezentat aici, pe scurt, şi de iniţiativa „Dor de Gust”) şi, de ce nu, sănătoasă şi românească.

Boţoman subliniază că „nu avem nimic împotriva importurilor de cartofi atâta timp cât sunt legale, nu gri sau negre”. Statul ar trebui să se implice, să reducă TVA, să găsească resurse pentru susţinerea culturii cartofului, să facă ceva pentru această cultură înainte ca ea să dispară din ocupaţiile fermierilor români. S-a vorbit de cartof ca de cea de-a doua pâine a românului (românii consumă aproape 100 kg pe an ceea ce, la un calcul aritmetic înseamnă 1.800.000 tone/an). Problema este că aproape 80% din această cantitate se comercializează fără documente fiscale. „Cultura cartofului este una dificilă, foarte tehnică iar pentru a avea rezultate bune este nevoie în primul rând de sămânţă certificată. 50-55% din reuşita unei culture de cartof o reprezintă sămânţa”. Asta presupune investiţii în cercetare şi cultivarea loturilor semincere. Din păcate în România, spune preşedintele cartofarilor, nu mai sunt mai mult de 300, maxim 350 de hectare cu sămânţă în condiţiile ăn care ar fi necesar de cel puţin zece ori mai mult. Ca un exemplu semnificativ, Elveţia dă între 2.000-2.500 de euro subvenţie/ha de cartof pentru sămânţă.

De la tribună s-au mai adresat participanţilor, printre alţii, Sorin Mănoiu, gazda evenimentului (scurt, „deoarece acesta vorbeşte puţin şi face mult” cum bine l-a caracterizat Gheorghe Boţoman), Elena Tatomir - director general în MADR, primarul comunei Hălchiu - Ioan Gârbăcea, Valeriu Tabără - fost ministru al agriculturii. Dar partea cea mai aşteptată a fost prezentarea câmpului. Peste 60 de soiuri aşezate în ordine alfabetică, la fel ca şi firmele care le-au adus în atenţia cultivatorilor de cartofi. Agrico - 15 soiuri, Agroplant - 10, Europlant - 11, HZPC - 8, INCDCSZ Braşov - 6, SCDA Suceava - cu Astral şi Solana - 9. Din păcate, sau din fericire, (depinde din ce perspectivă se priveşte fenomenul) ploaia a venit în jurul orei 15 întrerupând prezentările în camp. O ploaie aşezată care a continuat până aproape de dimineaţă. Lumea s-a adunat la Hanul din Ardeal unde s-a tăiat tortul sărbătoritului cartof, de ziua lui cea verde, bineînţeles.

Mai multe amănunte în ediţia din iulie a revistei Ferma.