România, între produse tradiţionale, brand de ţară şi marketing

Dacă anul trecut România a rămas corigentă la aceste capitole, în comparaţie cu celelalte ţări cu care a împărţit hala de expoziţie, respectiv cu Italia şi Elveţia, dar şi faţă de vecinele noastre, Ungaria sau Moldova, în 2011 a obţinut câteva puncte în plus peste nota de trecere. Cu toate acestea, până la excelenţă mai e drum lung, dar nu imposibil. Un prim examen ar putea fi trecut la Berlin, în 2012, când România va fi partenerul Germaniei şi când posibilităţile de promovare şi publicitate cresc considerabil, la fel şi spaţiul destinat ţării partenere.

Comisarul european Dacian Cioloş, care a fost prezent la târgul de la Berlin în postura de ministru, în 2008, a remarcat plusurile standului naţional de la Berlin, dar nu a uitat să amintească producătorilor români că nu trebuie să aştepte 'numai să primească ci să pornească singuri la drum să îşi valorifice produsele dacă vor să aibă o şansă pe una dintre cele mai mari pieţe ale Europei, dar şi pe piaţa europeană'.

Producătorii români chiar dacă au produse tradiţionale de calitate, cu un gust specific, aparte, apreciat de vizitatori, din păcate nu ştiu să şi le vândă. Abilităţile în marketing sunt esenţiale, mai ales când vrei să pătrunzi pe cea mai mare piaţă a Europei.

În primele trei zile ale târgului 'Săptămâna Verde', vânzările de produse româneşti s-au axat mai mult pe binecunoscutul magiun de prune de Topoloveni, singurul produs românesc cu protecţie europeană, dar şi pe miere sau produse apicole, în rest...au fost doar degustări...cel mai bine pe degeaba, deşi în târg orice testare a vreunui produs începea de la 1 euro.


***

În trei zile de târg, cu 8-10 ore de vânzare pe zi şi sute de 'Bitte probieren' (Vă rugăm să încercaţi n.r.) şi 'Ohne zucker' (fără zahăr n.r.), cu lingura uriaşă de lemn plină de magiun, firma Sonimpex a înregistrat vânzări de circa 400 de borcane. Magiunul de prune de Topoloveni, protejat în UE, este un produs românesc cunoscut, clienţii care au cumpărat în ultimii ani s-au întors la standul României pentru a cumpăra din nou produsul, după cum ne-a precizat Diana Stanciulov, consilier juridic şi responsabil cu marketingul la compania care fabrică magiunul de prune de Topoloveni.

,,Am venit şi cu zacusca în acest an, la Berlin, dar magiunul a mers foarte bine. Avem clienţi care vin în fiecare an şi cumpără magiun, i-am fidelizat. Cred că nu o să am suficientă marfă până la închiderea târgului. Mulţi nu cunosc încă noua etichetă a produsului şi de accea am expus-o şi pe cea veche ca să îl recunoască', a spus Diana Stanciulov.

Magiunul de Topoloveni este primul produs tradiţional românesc, şi singurul deocamdată, protejat în Uniunea Europeană.


***

Apicultorul Radu Răzvan, persoană fizică autorizată, împreună cu soţia sa Cristina, se află în premieră la un astfel de târg internaţional. Au muncit pe rupte înainte de a ajunge la Berlin, la Săptămâna Verde, pentru schimbarea ambalajului, a borcanelor şi a etichetei, care trebuia să fie bilingvă. Ei au adus şi tricouri personalizate brodate cu albinuţe şi faguri de miere, pe care nu au uitat să scrie şi numele ţării de unde provin - România.

'Avem la vânzare 14 sortimente de miere, dar şi produse apicole precum păstură, lăptişor de matcă şi polen. Am vândut în două zile 150 de borcane de miere, dar am adus 3.500. Nu ştim dacă vom reuşi să vindem toată marfa, dar suntem optimişti. Este o experienţă participarea la acest târg şi în mod sigur vom reveni, indiferent cum vor fi vânzările. Am vândut şi câteva tricouri personalizate şi poate că mai vindeam pentru că am avut solicitări, dar nu aveam toate măsurile', a spus Radu Răzvan. Chiar dacă prezenţa la Berlin a fost o premieră, apicultorul participă săptămânal la târgurile de produse tradiţionale din Bucureşti.


***

Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale Arădeanca, care numără 42 de producători din zonă, a venit la Berlin cu produse de panificaţie, cu renumita pită de casă de la Pecica, pentru care se luptă să obţină protecţie europeană, dar şi cu cozonaci, brânzeturi din lapte de vacă şi de capră, miere, gemuri, produse din carne de porc şi vită, dar şi cu vinuri şi ţuică.

'Deocamdată lumea doar vine şi mai mult vrea să guste, decât să cumpere. Nu prea ne-au mers vânzările. (...) Asociaţia noastră a demarat procedurile pentru protejarea la nivel european a produsele noastre tradiţionale, în special pentru pita de Pecica, dar vom încerca şi pentru salamul de Nădlac, caşul de Arad şi pentru ţuică. Produsele sunt deja atestate la nivel naţional, dar vrem să o facem şi la nivel european', a spus preşedintele asociaţiei Marilena Petran.

Aceasta a precizat că producătorii asociaţiei vor fi prezenţi şi în 2012 la Berlin, când România va fi ţară parteneră, dar îşi doreşte ca fiecare zonă din ţară, sau fiecare judeţ, să fie bine reprezentat cu produsele specifice locului, dar şi cu componenta turistică, cum au făcut ţări ca Franţa sau Polonia.


***

SC Parmen SRL din Vălenii de Dâmboviţa, producător de sucuri naturale din mere obţinute prin presare, pasteurizate, fără conservanţi sau adaosuri de zahăr, au adus la Berlin sucul natural de mere ambalat în cutii de 5 litri. Din păcate sunt încă la început de drum, produsul nefiind prea cunoscut nici în ţară. Deşi lumea a apreciat gustul şi aroma  sucului, nu prea au fost cumpărători. O singură cutie vândută în două zile. Dar s-au adaptat repede şi au început să vândă cu paharul la un euro bucata.

'Suntem pentru prima dată la un astfel de târg, dar nu ne-am făcut încă binecunoscut produsul în ţară. Avem o linie tehnologică de o capacitate de 1.200 kg de mere/oră realizată printr-o investiţie de 508.000 euro, din care 50% fonduri europene din PNDR. Putem diversifica gama pentru mai multe sortimente de suc, de pere şi prune, dar în primul rând trebuie să ne facem cunoscuţi. Vrem să intrăm şi pe piaţa bucureşteană, unde există potenţial, pentru că deocamdată vindem mai mult pe plan local. Vom ieşi pe piaţă şi cu sucul de mere în ambalaje mai mici de 3 litri, pentru că la un litru nu prea rentează. Din cauza ambalajului, produsul devine prea scump pentru piaţă. Sucul de mere rezistă circa o lună după deschidere şi costa pe piaţa românească în jur de 25 de lei, direct la producător', a spus reprezentatul firmei.


***

Producătorii de la societatea gălăţeană Dru Agro au adus la Berlin preparate tradiţionale precum cârnaţi ciobăneşti afumaţi din carne de oaie şi vită, cârnaţi vânătoreşti, pastramă ciobănească de oaie afumată obţinută din pulpă de oaie, piept de pui afumat, jigou de berbecuţ afumat, muşchiuleţ de porc şi de vită, dar şi specialităţi precum piept de raţă şi de gâscă.

'Avem 13 produse din carne atestate la nivel naţional, dar şi din brânză, cum ar fi brânza de Covurlui cu negrilică (un fel de chimen). Toate produsele noastre sunt preparate cu condimente naturale şi afumate natural cu lemn de fag, care le oferă un gust deosebit', a spus producătorul Marius Verdesi. Acesta a precizat că vinde bine produsele pe piaţa românească, la diferite târguri din Bucureşti şi din ţară, dar vinde şi în Italia.

Producătorii gălăţeni deţin 3 ferme de vaci, oi şi capre, două magazine în Bucureşti şi Galaţi, unde îşi vând produsele sub marca 'BUN - gustos şi natural', dar şi un laborator. În prezent a demarat procesul de reconversie bio pentru o suprafaţă de 600 de ha.


***

Ceramistul Nicolae Diaconu a venit la Berlin cu figurine croite din lut, trupuri şi chipuri de oameni care exprimă diferite sentimente, reconstituind astfel universul ţăranului român.

După cum a precizat artistul popular fiecare figurină este îmbrăcată ulterior cu obiectele specifice satului românesc, de la opinci şi obiele până la iţari, ie, cojoc, căciulă sau năframă. Personajele din lut devin astfel ţărani cu roabă sau cu sapă, ţărancă cu cobiliţă sau colindători, etc.

Artistul popular a fost primit în Academia Artelor Tradiţionale din România, are numeroase expoziţii personale în ţară, premii speciale, dar şi o prezenţă notabilă la târguri şi expoziţii internaţionale din Franţa, Germania, Italia, Ungaria, SUA sau Canada. Nicolae Diaconu a fost prezent la Expoziţia Mondială Shanghai 2010 cu lucrarea 'Păstoritul la români', care i- adus numeroase premii naţionale şi internaţionale.

Acesta a precizat că ar dori ca la expoziţia din 2012 să poată face demonstraţii de olărit, cum i s-a solicitat la o  expoziţie din SUA.

'În 2012, când România va fi parteneră la acest târg, putem arăta germanilor şi nu numai, îndemânarea noastră pentru olărit. În SUA am realizat cu ochii legaţi în numai 40 de minute o astfel de figurină şi am fost recompensat cu 500 de dolari, pentru astfel de demonstraţii, pe durata unui târg care a ţinut 10 zile', a precizat Diaconu.


***

Lorialba Prest, societatea din zona Bradului, judeţul Alba, a adus pe lângă multe bunătăţi tradiţionale din carne şi brânză din Ţara Moţilor a celebrilor 'virşli' de la Brad, care sunt cârnăciori din carne de oaie şi porc specifici zonei, fără chimicale, conservanţi şi aditivi, făcuţi după o reţetă adusă de un 'virşlar' bătrân.

'Vrem să îl protejam la nivel european acest produs tradiţional 'virşli', care ne-a şi consacrat foarte rapid în piaţă.     Acum producem 21 sortimente de produse din carne, toate înregistrate la nivel naţional. Produsele noastre sunt prezente în unele lanţuri de magazine, Kaufland sau Metro, dar şi în Italia unde colaborăm cu trei firme. Produsele se vând sub marca Alpin.

Pentru 2012, România are nevoie de un brand pentru produsele sale tradiţionale, o spun nu numai producătorii români ci şi reprezentanţii Ambasadei României la Berlin. Unii spun că trioleta românească ar fi o variantă pentru parteneriatul de anul viitor cu Germania, mai ales că anul acesta culorile pavilionului României - portocaliu şi violet - au  ieşit din tiparul clasic şi au lăsat loc de interpretări. Producătorii din Alba au venit însă cu steaguri tricolore şi cu cel al UE pe care şi le-au arborat la standul propriu. Nu i-au 'iertat' nici pe oficiali românii şi europeni, respectiv pe Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără şi Dacian Cioloş, şi le-au prins în piept tricolorul românesc, în timp ce vizitatorii cântau împreună cu ansamblul folcloric din zona Braşovului 'Noi suntem români!'.

Avem sau nu nevoie pentru 2012 de un brand de ţară pentru preparate tradiţionale româneşti? Cert este că 7 din 10 germani cunosc România după cel mai consacrat brand pe care nu noi l-am produs, ci ni l-au construit alţii, respectiv 'Dracula'.

Sursa: Agerpres