Beneficiarii plăţilor naţionale directe complementare (CNDP) la specia bovine pot intra în posesia adeverinţelor eliberate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), necesare accesării de credite bancare în vederea dezvoltării afacerilor derulate în sectorul zootehnic, informează APIA
În baza acestor adeverinţe, crescătorii de bovine pot accesa credite de băncile care au încheiat convenţii cu APIA pentru finanţarea activităţilor curente, respectiv CEC Bank şi Raiffeisen Bank, iar începând cu 18 ianuarie a.c., creditele pot fi accesate şi prin intermediul Băncii Transilvania. Potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o Adeverinţă de Înregistrare Fermier prin care confirmăcă beneficiarul a depus cererea de plată pentru CNDP la specia bovine pentru anul 2010, că s-au efectuat verificările administrative asupra Cererii de plată, până la data emiterii Adeverinţei, numărul de animale eligibile, precum şi că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată la data emiterii Adeverinţei şi că îndeplineşte condiţiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite în cadrul CNDP.
Înainte de a solicita Adeverinţa de la APIA, fermierul trebuie să solicite băncii de la care doreşte să acceseze creditul o adeverinţă în care banca să specifice contul de credit în care APIA va vira suma cuvenită solicitantului. Atât adeverinţa emisă de bancă (creditor), cât şi cea de înregistrare a fermierului sunt documente tipizate stabilite în cadrul Convenţiei.
Băncile pot cere garanţii suplimentare
APIA precizează că banca (creditorul) are dreptul de a impune, pe lângă o serie de adeverinţe sau acte doveditoare necesare dosarului, propriile condiţii de creditare, stabilite de către Creditor şi aprobate de către Banca Naţională a României, aici fiind incluse şi garanţii pe care banca le poate solicita din partea fermierului.
Valoarea CNDP la specia bovine aferentă anului 2010 este de 410 lei/cap de bovină şi a fost stabilită conform prevederilor HG nr.1244/2010.
Febra aftoasă “omoară” sute de animale în Bulgaria
Bulgaria vrea să ridice un gard de sârmă ghimpată în sudul ţării, de-a lungul frontierei sale de 143 de km cu Turcia, pentru a limita propagarea febrei aftoase, a anunţat ministerul bulgar al Agriculturii.
Serviciile veterinare bulgare au început, în 18 ianuarie a.c., sacrificarea a 200 de vaci, oi, capre şi porci la Rezovo, un sat situat în apropiere de frontiera cu Turcia, după ce alte 500 de animale au fost tăiate cu o săptămână înainte în localitatea vecină Kosti, aflată la doar 242 de km în linie dreaptă faţă de Giurgiu.
De asemenea, cinci regiuni din Bulgaria se află în carantină veterinară, fiind interzis transportul unor animale şi fabricarea unor produse de origine animală, precum şi exportul unor produse pe bază de carne.
Măsurile sunt coordonate cu Comisia Europeană şi urmează să rămână în vigoare până la 28 februarie a.c.. Potrivit autorităţilor bulgare, maladia a fost contractată de la animalele sălbatice din Turcia. Ultimul caz de febră aftoasă a fost înregistrat în Bulgaria în 1998. În Turcia, însă, sunt peste o mie de focare ale bolii.
Fermierii bulgari vor primi despăgubiri din partea statului pentru animalele ucise , comisarul european pentru sănătate şi protecţia consumatorului, John Dalli asigurându-l pe ministrul bulgar al agriculturii, Miroslav Naidenov, că va insista ca Bulgaria să primească valoarea maximă a despăgubirilor.
România: Măsuri de urgenţă pentru evitarea unei catastrofe economice
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a convocat Grupul Naţional de Experţi şi a dispus o serie de măsuri preventive privind atât animalele sălbatice, cât şi efectivele de animale domestice din judeţele din sudul ţării, care sunt cele mai expuse riscului.
Preşedintele ANSVSA, Radu Roatiş-Cheţan, afirma, la 10 ianuarie a.c., că “în acest moment, nu se pune problema existenţei vreunui caz de febră aftoasă în România, iar, prin măsurile pe care le-am dispus de urgenţă, ţinem sub control şi apărăm teritoriul României de o asemenea adevărată năpastă”, precizând că febra aftoasă nu este periculoasă pentru sănătatea oamenilor, dar că, în schimb, ea poate produce o adevărată catastrofă din punct de vedere economic.
Relevantă, în acest sens, este situaţia din 2001, din Marea Britanie, unde febra aftoasă a evoluat epidemic şi au fost ucise aproximativ 6 milioane de animale, iar pierderile agriculturii şi ale lanţului alimentar s-au ridicat la aproximativ 3,1 mld. lire sterline.