DEZASTRU la APIA! Banii fermierilor, în pericol!

Organizaţiile crescătorilor de bovine strâng rândurile să convingă Ministerul Agriculturii să intervină. Într-o adresă comună pe care se pregătesc să o trimită ministrului Achim Irimescu, reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor de Vaci Bălţată Românească de tip Simmental susţin că din informatiile primite de la asociaţiile din ţară, numărul bovinelor aflate în această situaţie, care vor fi excluse de la plata SCZ, (a căror înregistrare în SNIA s-a făcut după 20 de zile de la naştere) se ridică la aproximativ 60% din efectivul total.

Cel mai mare sprijin pentru sectorul zootehnic riscă să rămână doar pe hârtie!

În ianuarie 2016, şeful APIA, Ioan Merca, declara pentru Agroinfo că sunt 190.000 de fermieri români care au solicitat subvenţii pentru bovine, caprine şi ovine prin cererea unică de plată pe 2015. Doar pentru bovine şi bivoliţe, fermierii români ar fi solicitat SCZ pentru peste 5.000 capete bivoliţe de lapte, peste 8.000 capete taurine de carne şi peste 85.000 capete vaci de lapte.

La finalul lunii martie 2016, ministrul Achim Irimescu anunţa că sumele pe care crescătorii de animale le vor primi în contul SCZ pe 2015 s-ar putea dubla. Sumele anunţate de ministrul Agriculturii sunt pentru vaca de lapte, de la 250 de euro/cap de vacă la 500 de euro/cap de vacă, iar pentru vita de carne de la 300 euro/cap de vită la 600 euro/cap de vită. Pentru ovine şi caprine, ministrul Agriculturii a anunţat că sprijinul cuplat va fi de 16 euro/cap de animal.

Plăţile trebuie făcute până pe 30 iunie 2016. Numai că, o interpretare greşită a legislaţiei europene din partea APIA i-ar putea lăsa pe fermieri fără bani.

Am reuşit să creştem de la un număr de 8.000 de capete înscrise în Registrul Genealogic în anul 2011 la 70.000 de capete în 2015, iar tendinţa este ascendentă. Aceşti fermieri care au aplicat la SCZ fac parte din Registrele Genealogice pe rase, unde se colectează date REALE în urma COP privind starea civilă a fiecărui animal, iar conform OMADR 619/2015, pentru ca acele animale să fie eligibile trebuiau îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să fie înscrise în Registrele Genealogice pe rase, să fie sub 8 ani, să fie identificate şi înregistrate în RNE. De ce au fost necesare acele adeverinţe de la asociaţiile de RG, dacă animalele sunt excluse din alte motive decât cele prezentate în OMADR 619/2015? Azi, când mai sunt câteva săptămâni până la momentul în care zeci de mii de fermieri îşi vor primi subvenţiile, atât pe ANT cât şi pe SCZ, aflăm că tocmai acei fermieri care au venit alături de autorităţi să dezvolte Registrul Genealogic vor fi penalizati pe SCZ, din cauza unui motiv care de cele mai multe ori nici nu a depins de ei, spun reprezentanţii crescătorilor de bovine.

Cum este posibil şi ce face Ministerul Agriculturii?

Mia Toma, director în cadrul Direcţiei Politici în Zootehnie din MADR, spune că „este o problemă de interpretare a APIA”. Nu este o condiţie nouă. În Regulamentele 1760/2000 şi 21/2004 era stipulat că în 20 de zile de la fătare se înregistrează viţeii, respectiv în 6 luni, produşii de la ovine şi caprine.
Este o problemă de interpretare a APIA. Regulamentul privind plăţile directe 639/2014 care completează Regulamentul 1307/2013 spune că o condiţie de eligibilitate în cazul speciilor bovine, ovine şi caprine este să fie înregistrate conform celor două regulamente care se referă la identificare şi înregistrare - Reg. 1760/2000 pentru bovine şi Reg. 21/2004 pentru ovine şi caprine.
În aceste regulamente este stipulată perioada de înregistrare şi crotaliere a animalelor, dar Regulamentul 639 care priveşte plăţile directe, şi în special articolul 53, care priveşte acordarea sprijinului cuplat, spune că animalele trebuie înregistrate şi identificate conform prevederilor celor două regulamente.

Noi, Ministerul Agriculturii, înţelegem aşa: că ele trebuie înregistrate şi identificate doar cu cerinţele de bază, adică cele patru elemente: animalul pentru care se solicită plata să fie într-o bază naţională de date, adică RNE, să aibă paşaport, să aibă crotalie şi să fie în Registrul individual al exploataţiilor (RIE), care este obligaţia fermierului să îl ţină. Noi nu am mers atât de departe încât să vorbim şi de perioada de 20 de zile care a fost stipulată în cele două regulamente.

Mai departe, Regulamentul 639/2014 care se aplică pentru plăţi spune că un animal este considerat eligibil pentru sprijin şi în cazul în care cerinţele pentru sprijin sunt îndeplinite până la o dată care urmează să fie stabilită de statul membru, dar nu mai târziu de a) prima zi a perioadei de retenţie, care este prima zi după încheierea perioadei de depunere a cererilor, sau b) o dată aleasă pe baza unor criterii obiective, atunci când nu avem o perioadă de retenţie. Noi am stabilit că animalul pentru care se solicită sprijinul trebuie să fie în RNE la data solicitării sprijinului, a explicat Mia Toma, pentru Agroinfo.

Aceasta spune că luni, 26 aprilie 2016, a avut loc la MADR „o discuţie foarte aprinsă” la care a participat şi ministrul Achim Irimescu şi conducerea APIA. Ca urmare, pe 27 aprilie, MADR a solicitat încă o dată, oficial, lămuriri la Comisia Europeană în acest sens şi în 2-3 zile va avea un punct de vedere oficial din partea Comisiei.

Noi mai întrebăm încă o dată la CE pentru că şi alte state membre au întrebat şi tocmai pentru aceia s-a relaxat acum doi ani posibilitatea de a stabili când se înregistrează şi identifică animalele, mai spune Mia Toma.

Mai mult, spune aceasta, noi, Ministerul Agriculturii, vom transmite o notă de clarificare către APIA, că noi nu înţelegem ca ei neapărat perioada de 20 de zile pentru înregistrare şi cum se citeşte al doilea paragraf din articolul 53 din Regulamentul 639. Dacă lasă la latitudinea statului membru să aleagă o zi când acel anial să fie identificat, eu cred că nu se impune termenul de 20 de zile. Noi vom face o notă către APIA pentru eliminarea acelor restricţii care se referă la acel termen de 20 de zile. APIA a înţeles şi a motivat că tot ce scrie în regulamente trebuie să se întâmple în realitate cuvânt cu cuvânt. Dacă cele 20 de zile ar fi obligatorii, n-ar mai avea sens să ne mai dea două variante, deci n-are logică cum a interpretat APIA.

Părerea mea strict persoală este că perioada de identificare este o atribuţie a ANSVSA, nu a APIA. APIA trebuie să se asigure, când acordă plăţile, că acel animal este identificat şi apare în RNE, are paşaport, crotalii şi este în RIE. Şi domnul ministru solicită să se elimine restricţia în care se vede data şi perioada în care au fost crotaliate şi înregistrate animalele, adaugă directorul MADR.

Dacă ar trebui să ţinem cont şi de cele 20 de zile, părerea mea este că trebuie să popularizăm această obligativitate. Eu am întrebat colegii de la ANSVSA ce se întâmplă dacă un fermier anunţă naşterea unui viţel după 2 luni şi aceştia spun că nu există altă sancţiune decât că fermierul îşi plăteşte manopera de crotaliere din bani proprii. Medicii veterinari sunt obligaţi să identifice animalul, la data la care le spune proprietarul, chiar dacă acesta nu a venit să-l declare în termen de 20 de zile, mai precizează Toma.

Aceasta admite că sunt cazuri în care nu sunt medici concesionari sau sunt în procedură de concesionare şi nu are cine să facă înregistrarea animalelor. Foarte mulţi fermieri s-au plâns că au anunţat în timp şi nu li s-au înregistrat animalele, dar nu ştiu dacă este atribuţia noastră să controlăm aceste cazuri.

Referitor la animalele eligibile la plata SCZ, Mia Toma a precizat că nici noi nu ştim încă efectivul eligibil. Şi noi aşteptăm să ne dea APIA animalele eligibile ca să elaborăm hotărârile cu plafoanele totale şi cuantumurile pe cap de animal pe fiecare schemă de plată.

De ce interpretează APIA un regulament UE cuvânt cu cuvânt în defavoarea fermierilor români? APIA a avut o recomandare de la Curtea Europeană de Conturi, dar pe alte forme de sprijin, mai spune Mia Toma. Deşi am solicitat un punct de vedere şi din partea celor doi directori APIA care au fost la întâlnirea de la MADR, până la această oră nu am primit nici un răspuns. Vom reveni cu detalii.