Foarte mulți investitori străini care vin să cumpere terenuri în România o fac strict pentru subvenția agricolă. Mulți dintre ei sunt subvenționați de statele lor. Lucru care, la noi, nu se întâmplă, a declarat, pentru Agro TV, deputatul Daniel Gheorghe, inițiatorul unui proiect nou pentru legea vânzării terenurilor agricole.
România nu știe să-și susțină agricultura și avem de-a face cu oameni din Marea Britanie, Germania, Olanda și chiar Ungaria, care vin și cumpără terenuri agricole în țara noastră cu subvenții mari din partea țărilor de origine și țin terenurile necultivate pentru a primi subvenția. De asta am pus în lege o condiție: în maxim 6 luni să dezvolte o exploatație agricolă. De asemenea, asocierea în participațiune cu o societate românească, 30 % capital, românesc. Procentul îl putem mări, spune deputatul.
Alte condiții introduse în proiectul de lege sunt: investitorul străin să angajeze în proporție de 90% români, să nu aibă datorii la Fisc, să nu dețină companii de tip off-shore în paradisuri fiscale. Regulile ar trebui să-i descurajeze pe investitorii străini care vor să ne acapareze terenurile agricole. România este în topul țărilor care au vândut o parte importantă din pământ, aproximativ 40%. De ce ne vindem bucată cu bucată ceva ce ar trebui considerat patrimoniu național și pe care ar trebui să-l lăsăm moștenire copiilor noștri?
Capitolul pentru agricultură a fost negociat dezastruos! Acolo este rădăcina răului. Dacă România ar fi negociat la fel precum Polonia, Cehia, Ungaria și alte țări, capitolul de agricultură, nu mai vorbeam în acești termeni astăzi. Când am redactat această lege ne gândeam să impunem persoanei respective un număr de ani de experiență în agricultura românească. Diverși juriști ne-au spus că nu se poate pe actuala legislație pentru că riscăm o clauză de infringement sau chiar de neconstituționalitate, spune Daniel Gheorghe.
La rândul lui, Laurențiu Baciu, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) susține că nu sunt destul de aspre și de restrictive condițiile impuse investitorilor străini la cumpărarea terenurilor agricole. Juriștii români ar fi putut găsi alte soluții ca aceste reguli, stabilite în proiectul de act normativ, să facă imposibilă cumpărarea pământului de către străini. Așa cum s-a întâmplat în alte țări care au știut să-și protejeze mai bine teritoriul și interesele.
Juriștii polonezi, spre exemplu, nu au aceeași legislație. La dânșii s-a putut. Ce soluție au găsit? 5 ani de zile să ai rezidență în Polonia și să faci dovada că ai 5 ani vechime în agricultură. Adunați-le pe cele două și nu o să se poată niciodată, a declarat Laurențiu Baciu, liderul LAPAR, pentru Agro TV.
Fermierul-șef a criticat vehement legea vânzării pământului, așa cum a fost votată în 2014 este o lege antiromânească.
Ce a făcut clasa politică dacă a văzut că-i fuge pământul de sub picioare? Ce a făcut?! Sunt 2 ani de când au plecat 4 milioane de hectare de sub picioarele noastre. Ce a făcut clasa politică?! A stat cu mâinile în sân, am negociat prost, că e aia. Chiar nu ne uităm puțin afară? Nu vedem ce se întâmplă în altă parte? Puneți, măi fraților, o dată piciorul în prag! Îți pierzi identitatea atâta timp cât nu mai ai teritoriu. Nu mai poți vorbi de țara ta, a spus Baciu.
Pământul românesc este vândut și românii noștri sunt sclavi prin toată Europa, în loc să muncească pe pământul lor.
Tocmai asta e problema, o să ajungem cu toții să fim sclavi, iar țăranul român, din proprietar o să ajungă un fel de proletar agricol, a mai spus deputatul Gheorghe, inițiatorul proiectului care ar trebui să limiteze vânzarea masivă a terenurilor agricole.
Proiectul de modificare a legii 17 privind vânzarea terenurilor agricole este în faza consultării publice. Camera Deputaților este decizională.