REPLICA EUROPARLAMENTARULUI CARMEN AVRAM pentru APICULTORII ROMÂNI!

Drept la replică la scrisoarea deschisă a Apicultorilor Români

În urma scrisorii deschise, mă simt nevoită să atrag atenția organizațiilor semnatare, asupra erorilor multiple pe care le conține aceasta și să solicit redacției Agroinfo publicarea următorului drept la replică, în conformitate cu prevederile legii.

În Parlamentul European, periodic, comisarii vin să explice deciziile care urmează să fie luate, iar deputații le adresează întrebări fie pentru a clarifica anumite aspecte, fie pentru a le atrage atenția că există detalii care mai trebuie analizate, deoarece pot afecta un anumit sector. „Discursul” la care se referă semnatarii scrisorii a fost, în realitate, o astfel de situație.

Întrebarea pe care i-am adresat-o lui Virginijus Sinkevicius, Comisarul european pentru Mediu, Oceane și Pescuit, era, de fapt, o solicitare de a-mi spune cum crede el că fermierul român poate atinge țintele care i se impun, dacă nu are la dispoziție condițiile necesare. Adică, dacă i se taie din bani, i se reduce suprafața de teren, i se diminuează cantitatea de produse fitosanitare fără a i se oferi alternativele necesare, și dacă toate acestea se întâmplă într-o perioadă de criză, cu importuri masive din țări terțe și în condiții extreme de climă, cum poți să te aștepți ca acest fermier să producă mai mult pentru o populație în creștere, să asigure hrană de calitate la un preț accesibil și să mai și ajungă, până în 2030, la 25% producție organică.

Prin urmare, (în varianta neinterpretată eronat de semnatarii scrisorii deschise) eu nu am cerut, amânarea/anularea trecerii la agricultură organică, ci am atras atenția că există discrepanțe între viziunea Comisiei și realitatea din teren. Și, în consecință, Comisia are obligația de a înțelege diferențele dintre țări și de a găsi rapid soluții punctuale, pentru ca și fermierul român să aibă șansa reală de a face tranziția spre agricultură organică. Fără ca țara să fie sancționată, dacă nu își îndeplinește ținta. Ceea ce va fi, oricum, extrem de greu, având în vedere că, azi, producția organică are o pondere de doar 2% în România. Până la 25% mai e foarte mult.

Întrebarea mea referitoare la cum va fi împărțită ținta în cadrul UE e de actualitate, fiind împărtășită de mulți alți europarlamentari din diferite țări. Mai mult, problema reprezintă o îngrijorare pentru fiecare fermier, indiferent de cât de avansat e el în acest moment. Inclusiv Comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat recent că: „Țintele nu trebuie să fie bătute în cuie și pot fi revizuite, dacă pun în pericol siguranța agriculturii europene”.

Să nu uităm că, pe plan european, anual, din 2015 încoace, aproximativ 2% dintre fermierii implicați în agroecologie renunță la afacere, din cauza condițiilor foarte dure. Aveți o mărturie inclusiv din partea unui expert român, invitat în cadrul unei dezbateri publice, în care am spus clar că agricultura organică e o nișă foarte importantă, cu mare potențial, dacă fermierii români sunt sprijiniți în mod real: https://carmenavram.ro/agrideal-inregistrarea-dezbaterii-live-20-mai-2020/

1. Nu am spus nicio secundă că interesele UE ar fi contrare intereselor României. Nici măcar nu am sugerat. Am spus că, așa cum arată acum, condițiile oferite fermierilor români pentru a face tranziția sunt inacceptabile și trebuie reconsiderate, pentru a avansa de la 2% agricultură organică, în ponderea de azi, la 25% cât va trebui să avem peste 9 ani și jumătate.

2. Toate datele folosite, în timp, în întrebările adresate de mine comisarilor sunt obținute în urma numeroaselor discuții avute cu experți români și europeni. Cel referitor la milionul de hectare pe care riscăm să-l pierdem provine de la o asociație pentru protecția plantelor din România. Și tocmai pentru că avem nevoie de mai multă informație, l-am și întrebat pe Comisar când vom avea un studiu de impact al celor două strategii asupra agriculturii europene. Întrebarea se aude clar, pe înregistrare.

3. Cunosc problema biodiversității și pericolul cu care se confruntă polenizatorii. De aceea, aș vrea și o reacție urgentă a Comisiei de a veni cu soluții alternative la substanțele active de astăzi, soluții eficiente, suficiente și accesibile. Ceea ce, din păcate, rămâne o solicitare fără răspuns, pentru că dezvoltarea acestor substanțe necesită foarte mult timp și foarte mulți bani.

4. De altfel, preocuparea mea pentru natură e demonstrată de munca pe care o depun acum, la noua Strategie Europeană pentru Păduri, ca membru în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, și din importantul eveniment pe care l-am organizat în Parlamentul European, ca membru al Comisiei pentru Pescuit, privind dispariția sturionului de Dunăre.

În concluzie, ați interpretat greșit – sper că nu cu rea-credință – fiecare cuvânt, denaturând astfel sensul întrebărilor mele, care erau adresate în apărarea fermierului roman, și nu împotriva lui, indiferent de fermier.

Mai mult, îmi puneți implicit sub semnul întrebării activitatea pe care o desfășor doar în interesul țării mele și al oamenilor ei. Cred că, dacă aveați o nelămurire, m-ați fi putut contacta telefonic, pe Facebook sau pe mail pentru o discuție. Așa cum fac mulți alții.

Toate detaliile sunt pe site-ul meu și pe pagina mea de pe site-ul Parlamentului European.

V-aș adresa, de aceea, rugămintea că, dacă veți mai avea nevoie de precizări – având în vedere că voi continua să adresez întrebări comisarilor – să mă contactați înainte de a face publice interpretările dvs. Nu numai că sunt deschisă colaborării, dar chiar îmi doresc să țin legătura permanent cu fermieri, producători și asociații, tocmai pentru a mă informa și a găsi împreună soluții. În biroul meu au fost până acum zeci de reprezentanți ai sectorului. Și chiar unul dintre semnatarii acestei scrisori.

Va mulțumesc,
Carmen Avram 
Membră a Parlamentului European

SCRISOAREA DESCHISĂ A APICULTORILOR ROMÂNI POATE FI CITITĂ AICI!