Senatorii au aprobat, pe 6 octombrie 2015, un proiect de lege care obligă toţi comercianţii ca 51% din carnea, legumele şi fructele vândute de aceştia să fie procurate din lanţuri alimentare scurte. Proiectul va merge la Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională. Dacă vor primi acordul deputaţilor, noile reguli ar urma să intre în vigoare după şase luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
Plenul Senatului a aprobat cu 81 de voturi pentru şi 4 abţineri un proiect de completare a Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Ce prevăd modificările aprobate de senatori? Comercianţii persoane juridice autorizate să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare au obligaţia ca, pentru categoriile: carne, legume şi fructe, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% corespunzător fiecărei categorii, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene. Prin excepţie, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele şi fructele din import pot reprezenta 70% din oferta comercianţilor, pe fiecare categorie. Proiectul legislativ mai stabileşte şi că nerespectarea acestor dispoziţii va fi sancţionată cu amendă cuprinsă între 25.000 lei şi 50.000 lei.
Senatul este prima cameră sesizată, iar 6 octombrie 2015 era termenul de aprobare tacită a proiectului de lege. Proiectul va merge la Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională. Dacă va fi aprobat şi de deputaţi, noile reguli ar intra în vigoare după şase luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial.
Proiectul de lege, iniţiat de senatorul PSD Ovidiu Liviu Donţu în primăvara acestui an, introduce un capitol referitor la obligaţiile speciale ale comercianţilor. Mai exact, proiectul iniţial prevedea ca persoanele juridice autorizate să desfăşoare activităţi de comercialiizare cu ridicata/de gros, de tip cash /carry, supermagazin sau hypermagazin pentru produse alimentare au obligaţia să achiziţioneze cel puţin 51 din carnea, legumele şi fructele vândute din producţia românească.
De ce au fost înlocuiţi aceşti termeni în varianta finală? Potrivit raportului suplimentar al Comisiei Economice din Senat, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ asupra proiectului iniţial, considerând că stimularea consumului produselor fabricate pe teritoriul naţional ar conduce la o discriminare între produsele fabricate în România de către producători cu capital străin şi cele autohtone, iar referirea la comercianţii de tip cash /carry, supermagazin sau hypermagazin poate fi discrimnatorie faţă de alte categorii de comercianţi, rescpetvinmagazine de tip discounter, de proximitate, chioşc etc.
Ce este lanţul alimentar scurt?
Potrivit raportului Comisiei economice din Senat, lanţul alimentar scurt reprezintă un lanţ de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajaţi în activităţi de cooperare şi de dezvoltare economică locală, precum şi relaţii geografice şi sociale strânse între producători şi consumatori.
Un raport al Comisiei Europene arată că la nivelul UE există o înţelegere şi o aplicare destul de largă, de la stat la stat, privind noţiunea de lanţ scurt de aprovizionare în sectorul alimentar. Deşi criteriile de definire sunt multiple, principiile de bază sunt identice: distanţa şi numărul de intermediari dintre producător şi consumator trebuie să fie cât mai mici posibil, iar comunicarea dintre aceştia trebuie promovată, având în vedere că "povestea" unui produs adaugă valoare acestuia şi fidelizează consuamtorii.