RETROSPECTIVĂ 2013: Industria alimentară românească, între alerte false şi export

Potrivit datelor publicate pe site-ul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în acest an, pe Sistemul European Rapid de Alerta pentru Alimente şi Furaje (RASFF), au fost înregistrate 26 de alerte pentru produsele provenite din România, care vizau, printre altele, fructe de pădure, piept de pui, porumb furajer, praf de ouă, cârnaţi cabanos, carne de vită congelată etc.
Cele mai multe alerte privind produsele alimentare româneşti au fost iniţiate de Germania, Italia şi Grecia, însă jumătate dintre acestea nu au fost confirmate. În schimb, în cazul celor confirmate, reprezentanţii ANSVSA afirmă că acestea au fost gestionate foarte bine şi „niciun produs nu a ajuns în galantarele magazinelor”. „România, prin industria de profil, a început să pătrundă cât mai mult în Europa. Există o chestie concurenţială din partea statelor membre care încearcă, voit sau nu, să dea drumul la aceste alerte şi să incrimineze produsele din România. Numai în acest an am avut în jur de 26 de alerte, din care mai puţin de jumătate au fost confirmate. Şi chiar dacă unele au fost confirmate, noi le-am gestionat foarte bine şi niciun produs care era prins în acele alerte nu a ajuns în galantarele magazinelor”, consideră preşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu.
Autorităţile române au reacţionat prompt la toate acuzaţiile aduse României şi produselor alimentare româneşti, mai ales după ce s-a constatat, în urma controalelor, că unităţile incriminate nu au avut nicio legătură cu falsurile depistate pe piaţa europeană.

Industria alimentară românească a primit veşti bune pe final de an, după ce autorităţile veterinare din România şi China au semnat un memorandum pe sănătate animală şi siguranţa alimentelor, care oferă producătorilor români posibilitatea de a exporta carne de porc şi bovine vii pe această piaţă. De asemenea, tot pe finalul acestui an, experţii europeni au ajuns la concluzia că în România nu mai circulă virusul pestei porcine, ceea ce permite reluarea exporturilor de carne de porc, din toate exploataţiile comerciale din România, începând cu 1 ianuarie 2014.
România a îndeplinit şi condiţiile cerute de Turcia pentru deblocarea exportului de ovine vii şi a tranzitului către ţările arabe, iar Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a confirmat absenţa scrapiei în 19 judeţe ale României.

România, "suspectul de serviciu"
La începutul anului 2013, filiera cărnii de cal a fost afectată dur prin dezvăluirile potrivit cărora o întreprindere din sudul Franţei, Spanghero, vindea carne de cal drept carne de vită. Carnea era folosită apoi la pregătirea a milioane de preparate culinare de către companii importante din Europa.
Scandalul european, declanşat în februarie în Marea Britanie şi Irlanda, a pus în evidenţă anumite acţiuni ale industriei agroalimentare şi opacitatea circuitelor sale de aprovizionare şi s-a extins în mai multe ţări europene, aducând acuzaţii directe la adresa României şi produselor româneşti exportate pe pieţele Uniunii Europene.
Deşi scandalul cărnii de cal nu era o problemă de siguranţă a alimentelor, ci una de înşelare a consumatorului, autorităţile române au demarat rapid controale la unităţile româneşti incriminate, demonstrând că falsul privind etichetarea greşită a cărnii de cal nu s-a produs pe teritoriul României sau la unităţi din România.
"Orice lucru negativ gestionat bine se poate întoarce ca un mare beneficiu şi am reuşit asta prin ofensiva de zi de zi. Am fost cu un pas înaintea altor state europene, am reuşit să prezentăm date şi am reuşit să întoarcem scandalul şi imaginea negativă într-un avantaj pentru România. Presa străină a venit în ţară să caute lucruri negative, dar, prin ceea ce a văzut şi a distribuit, a făcut o mare reclamă Românei", a comentat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
În urma acestui scandal legat de comercializarea cărnii de cal drept de carne de vită, care a afectat mai multe state membre, Comisia Europeană (CE) a decis să suporte o cofinanţare de 75% pentru teste ADN la produsele de carne în vederea depistării exacte a conţinutului, dar şi măsuri mai dure pentru întărirea controalelor în abatoare, depozite şi unităţi de desfacere, pentru a se stabili dacă ceea ce se comercializează este într-adevăr ceea ce scrie pe etichetă.

„Bâlbâieli” în cazul laptelui cu aflatoxină
În mai puţin de o lună de la debutul scandalului cărnii de cal a fost declanşată prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje o alertă care viza depăşiri ale limitelor admise pentru aflatoxină la probele de lapte prelevate de inspectorii ANSVSA de la o fermă.
După ce mai mulţi producători şi procesatori au anunţat că laptele este contaminat cu aflatoxină, Autoritatea Veterinară a demarat la mijlocul lunii martie o serie de controale pe piaţa laptelui şi, astfel, o cantitate de 193 de tone, respectiv 0,03% din producţia lunară a României, a fost oprită de la procesare sau vânzare directă către consumatorul final, alte 104 tone de produse lactate au fost oprite în depozite şi distruse, respectiv 1,66% din producţie.
În cadrul controalelor de pe piaţa laptelui au fost verificate 785 de ferme de vaci de lapte, din care doar 34 au fost neconforme pentru aflatoxină şi 177 centre de colectare lapte, din care cinci au avut probe neconforme. De asemenea, din cele 134 de automate pentru vânzarea directă a laptelui crud către consumatorul final verificate, opt au fost neconforme, iar controalele celor 239 de unităţi de procesare a laptelui autorizate/înregistrate sanitar veterinar au scos la iveală 20 de probe neconforme. Limita maximă admisă de legislaţia europeană pentru conţinutul de aflatoxină în lapte este de 0,05 ľg/kilogram, iar valorile medii înregistrate în urma acestei acţiuni au fost de 0,15 ľg/kilogram.

Sectorul avicol din România, prejudicii considerabile din cauza unei societăţi suspectate de evaziune fiscală
După mai multe alerte vizând micii româneşti, conservele din carne sau fructele de pădure, s-a iscat un nou scandat, în luna octombrie, care a adus o pată industriei avicole din România, una care a performat în 2013 şi care a înregistrat rezultate remarcabile la export.
În luna septembrie, compania Selgros a refuzat în mai multe magazine livrări de carne de pasăre de la furnizorul Avicola Călăraşi din cauza aspectului şi calităţii necorespunzătoare şi a decis stoparea oricăror livrări viitoare de marfă până la clarificarea situaţiei. După mai multe controale, Autoritatea Veterinară a retras de la vânzare o cantitate de 55,7 tone de carne de pasăre din magazinele din Bucureşti şi din ţară pentru care exista suspiciunea că ar fi fost infestată cu salmonela, carnea de pasăre provenind de la Avicola Călăraşi, o societate suspectată că ar face evaziune fiscală şi care se află în procedură de lichidare.
Potrivit investigaţiilor realizate la Avicola Călăraşi, cea mai posibilă sursă de contaminare a fost legată de nerespectarea condiţiilor de manipulare şi depozitare la nivelul depozitului de produse alimentare.
În urma acestui scandal, sectorul avicol din România a înregistrat în acele zile pierderi de peste 25 milioane de euro din cauza scăderii vânzărilor cu 20%, iar prejudiciile totale aduse industriei au fost estimate la 50 - 60 de milioane de euro.

România, din nou pe piaţa UE cu carne de porc
La mijlocul lunii noiembrie, autorităţile veterinare au anunţat că România va relua, din 2014, exporturile de carne de porc în ţările Uniunii Europene, din toate exploataţiile comerciale din ţară acreditate pentru export pe piaţa comunitară,
„Este foarte important că de la 1 ianuarie 2014 se va putea exporta carne de porc în spaţiul comunitar din toate exploataţiile comerciale din ţară acreditate pentru export. La ora actuală, avem la nivel naţional 218 astfel de exploataţii comerciale, cu 1,8 milioane de porci, iar 42 au deja acreditare pentru export pe piaţa comunitară. În prezent, exporturile în ţările Uniunii Europene se realizau doar din patru judeţe din vestul ţării, respectiv din Timiş, Arad, Caraş şi Bihor. Este foarte important pentru sector că s-a obţinut aprobarea de export în spaţiul comunitar pentru că se poate ajunge la încasări de peste un miliard de euro”, a declarat pentru Agerpres şeful ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu.
Exporturile autohtone de carne de porc şi de porci vii au fost afectate de restricţiile impuse României de Uniunea Europeană, încă din anul 2003, din cauza evoluţiei pestei porcine clasice. În acel an, România a exportat 478.669 de tone de carne de porc, în valoare de 619,12 milioane de euro.

Chinezii, cuceriţi de alimentele româneşti
Tot în luna noiembrie, autorităţile române şi cele chineze semnează, la Bucureşti, în cadrul Forumului Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi Est, mai multe acorduri care creează cadrul legal pentru exporturile de alimente şi animale vii în China.
În aceste condiţii, România va putea exporta în China în jur de 500.000 de taurine şi 4 - 5 milioane de oi, în următorii 5 - 10 ani. Partenerii chinezi au anunţat că doresc să importe din România absolut toate produsele din origine animală. Şi aici vorbim şi despre carne de vită, produse din carne de vită, produse din pasăre, lapte şi produse lactate, carne de oaie, miere, vin sau furaje.
În ceea ce priveşte deblocarea exportului şi a tranzitului prin Turcia cu ovine vii, România a îndeplinit toate condiţiile, iar Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a confirmat absenţa scrapiei (Encefalopatie Spongiformă Transmisibilă - EST) în anumite judeţe ale României, 19 la număr.
Problemele României legate de exportul de ovine şi bovine vii, dar şi de carne, au început la finele anului 2011, când Turcia a blocat importurile din România, dar şi tranzitul prin ţara lor a cărnii de oaie românească.
Restricţiile impuse României din cauza unei boli aproape inexistente în România, respectiv scrapia, au adus producătorilor şi ciobanilor români pierderi de zeci de milioane de euro. sursa: Agerpres