PĂMÂNTUL SE VINDE! NOI pregătim PROIECTE să salvăm ce mai RĂMÂNE!

Am un proiect (se referă la modificarea Legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole n.r.) pe care îl discut cu partenerii sociali și trebuie să-l conturăm definitiv. Ideea de bază este să ne inspirăm de la alții și să nu avem probleme cu Comisia Europeană. Urmează ca zilele acestea să am o primă discuție, după care să-l mai completăm și să-l pregătim pentru consultare publică. Și sper să ajungă în dezbatere publică săptămâna viitoare, a declarat Achim Irimescu, pentru Capital.

Șeful de la Agricultură nu spune nimic concret. Ce conține acest proiect? Ce fel de reguli vor fi stabilite pentru cetățenii străini care vor să cumpere pământ în România? La nivel declarativ, ministrul agriculturii pregătește de mult timp acest proiect care să limiteze înstrăinarea terenurilor agricole, pe hârtie însă nu s-a materializat nimic.

Vom introduce filtre care să asigure că nu ajunge oricum şi la oricine. E clar că sunt vizate persoanele care nu au cetăţenie română. Este o presiune foarte mare din partea producătorilor români, care consideră că vânzarea a condus la înstrăinarea terenurilor şi producătorii români nu mai au ce să lucreze, declara ministrul în urmă cu o lună, pentru Agerpres.

În timp ce ministrul agriculturii vorbește de ideea unui proiect de lege, de niște reguli și filtre despre care nu spune nimic concret, 24 de deputați au conceput deja un proiect de modificare a legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole. Inițiatorul este tânărul deputat Daniel Gheorghe.

Proiectul fixează 8 reguli stricte pentru străinii care vor să dețină pământ în România. Agroinfo le-a publicat imediat după apariția acestui proiect, dar vi le reamintim. 
 1. Să folosească terenul pentru practicarea culturilor agricole în maximum 6 luni de la încheierea tranzacției și să păstrează destinația terenului;
 2. Să nu dețină datorii la fisc în nicio țară inclusiv în România;
 3. Să fie asociat în participațiune cu societăți, persoane fizice ori persoane juridice având capital autohton românesc, ponderea capitalului românesc în această asociere fiind de minimum 30%;
 4. Să prezinte angajați români în proporție de minimum 60% la nivel de management și de 90% la nivel de forță de muncă
5. Să prezinte drept principal obiect de activitate al persoanei ori societății în cauză domeniul agricol;
 6. Să nu deruleze activități economico-financiare prin sistemul de companii de tip off-shore
 7. Se obligă să mențină terenul în bune condiții de agro-mediu în vederea preîntâmpinării degradării pământului;
 8. Să prezinte garanții concrete în vederea protecției mediului, protecției muncii și a aplicării legislative românești în rol de preîntâmpinare a dezastrelor naturale și a accidentelor de orice fel.

Propunerea legislativă a fost trimisă la Senat. Laurențiu Baciu, liderul Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) nu susține acest proiect pentru că nu sunt destul de aspre și de restrictive condițiile impuse investitorilor străini la cumpărarea terenurilor agricole. Juriștii români ar fi putut găsi alte soluții ca aceste reguli, stabilite în proiectul de act normativ, să facă imposibilă cumpărarea pământului de către străini. Așa cum s-a întâmplat în alte țări care au știut să-și protejeze mai bine teritoriul și interesele.

Juriștii polonezi, spre exemplu, nu au aceeași legislație. La dânșii s-a putut. Ce soluție au găsit? 5 ani de zile să ai rezidență în Polonia și să faci dovada că ai 5 ani vechime în agricultură. Adunați-le pe cele două și nu o să se poată niciodată, a declarat Laurențiu Baciu, liderul LAPAR.