ORDIN MINISTERUL AGRICULTURII pentru CRESCĂTORII DE ANIMALE!

Potrivit Ordinului, activitatea de reproducţie prin sistemul de montă naturală autorizată se organizează şi desfăşoară la un punct de montă autorizat/înregistrat, în cazul montei naturale publice, potrivit legii.

Monta naturală privată se organizează și desfășoară la un punct de montă, care nu impune autorizare/înregistrare.

Punctul de montă asigură reproducţia efectivelor la speciile bovine, ovine, caprine, porcine din rasele autohtone în pericol de abandon şi cabaline sau după caz, a haremului cu reproducători autorizaţi.

Pentru fiecare reproducător mascul, în funcţie de specie şi de vârstă, se repartizează anual un număr de femele, astfel:

a) pentru un taur/turmac - 50-70 de vaci;
b) pentru un vier din rasele autohtone în pericol de abandon - 20-30 de scroafe;
c) pentru un berbec/țap - 30-35 de oi/capre;
d) pentru un armăsar - 25-30 de iepe.

Monta naturală publică și monta naturală privată se realizează cu reproducători proprietate a crescătorilor şi/sau a asociaţiilor de crescători, autorizaţi potrivit legii.

Pentru armăsarii de montă publică punctele de montă se pot organiza și în cadrul depozitelor de armăsari, a ocoalelor silvice, sedii de district şi cantoane silvice.

Deținătorii/proprietarii de reproducători autorizaţi beneficiază de prioritate la repartizarea unor suprafeţe de teren necesare producerii furajelor pentru reproducători, în condițiile art. 16 din Legea zootehniei nr. 32/2019.

Suprafaţa necesară producerii furajelor pentru un reproducător, în funcţie de specie, este următoarea:
a) pentru un taur sau armăsar 1,0 ha;
b) pentru un berbec sau ţap 0,15 ha;
c) pentru un vier din rasele autohtone în pericol de abandon 0,25 ha;

Deţinătorii/proprietarii de reproducători autorizaţi din punctele de montă au următoarele atribuţii:

a) să îngrijească şi să furajeze reproducătorii autorizaţi pe bază de raţii care să asigure necesarul biologic al acestora;
b) să execute îngrijirea corporală a reproducătorilor, iar periodic spălarea corporală şi curăţarea ongloanelor;
c) să asigure, în funcție de caz, mişcarea reproducătorilor;
d) să folosească reproducătorii la montă conform programului;
e) să ţină la zi evidenţele de reproducţie;
f) să înregistreze zilnic montele efectuate de fiecare reproducător în registrul pentru montă şi produşi păstrând în bune condiţii registrele de evidenţă;
g) să elibereze proprietarilor de animale adeverinţe de montă pentru fiecare femelă montată;
h) să respecte realizarea planului de montă pentru fiecare reproducător şi să sesizeze medicului veterinar orice suspiciune de boală la femelele prezentate la montă;
i) să vegheze asupra stării de sănătate a reproducătorilor şi să anunţe imediat medicul veterinar în caz de rănire sau suspiciune de boală;
j) să supună reproducătorii autorizaţi la operaţiuni sanitare veterinare (recoltări de probe, vaccinări, tratamente), stabilite de medicii veterinari concesionari;
k) să solicite proprietarilor femelelor montate în punctul de montă prezentarea declaraţiilor de fătare.

Oficiile judeţene de zootehnie, direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene si a municipiului Bucuresti, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor, societățile de ameliorare recunoscute, pe specii, asociațiile de crescători, pe specii autorizate ca părți terțe, precum și alte entități interesate pot organiza activități de montă naturală autorizată.

Societățile de ameliorare recunoscute, pe specii, asociațiile de crescători, pe specii autorizate ca părți terțe, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor, precum și alte entități interesate vor determina deţinătorii de animale să declare efectivele de femele din speciile bovine, porcine din rasele autohtone în pericol de abandon, ovine, caprine şi cabaline, pentru care se solicită efectuarea montei naturale, în vederea stabilirii necesarului de reproducători.

Oficiile Judeţene de Zootehnie vor ţine evidenţa nominală a tuturor reproducătorilor din punctele de montă.

Achiziţionarea, reformarea și autorizarea reproducătorilor

Oficiile judeţene de zootehnie întocmesc la începutul fiecărui an necesarul de reproducători pentru montă naturală, iar societățile de ameliorare recunoscute, pe specii, asociațiile de crescători, pe specii autorizate ca părți terțe, consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor, precum și alte entități interesate asigură după caz, din bugetul propriu sau local fondurile necesare cumpărării reproducătorilor.

Pentru montă naturală, reproducătorii trebuie să fie identificați în conformitate cu legislația Uniunii Europene în domeniul sănătății animalelor privind identificarea și înregistrarea animalelor, să aibă vârsta optimă pentru introducerea și utilizarea la montă, sa fie în stare perfectă de sănătate, să îndeplineasca condițiile sanitar veterinare, condițiile pentru aptitudinea de reproducător și comportamentul sexual, condițiile minime privind capacitatea de fertilizare a materialului seminal și condițiile minime privind performanțele.

Condițiile minime privind performanţele reproducătorilor și derogările, în funcție de caz, sunt stabilite de către autoritatea competentă, în baza programelor de ameliorare aprobate sau la recomandările Consiliului tehnico- științific.

Toți berbecii și țapii prezentați pentru autorizare trebuie să dețină testul de genotipare pentru rezistența la scrapie.

Reproducătorii care participă la programele de ameliorare aprobate, indiferent de specie, trebuie să fie identificați prin analiza grupei sanguine (testul de filiație), intr-un procent de 3%.
Art. 10 (1) Oficiile judeţene de zootehnie organizează anual bonitarea şi clasarea reproducătorilor din punctele de montă, în vederea autorizării acestora. Cu acest prilej se fac propuneri de reformă a celor inapţi pentru montă, precum şi planurile de rotire a reproducătorilor. Bonitarea şi Clasarea reproducătorilor din speciile bovine, ovine, caprine şi cabalinele din marea creştere se face de către o comisie de clasare formată, după caz din:
a) 2 reprezentanți din cadrul Oficiului Judeţean de Zootehnie;
b) în funcție de caz, medicul veterinar oficial, reprezentantul consiliului comunal, orăşenesc sau municipal, reprezentantul societății/exploatației de ameliorare recunoscute și/sau al asociaţiei de crescători autorizate ca parte terță, a altor entități interesate.

Funcţionarea şi controlul activităţii punctelor de montă

Punctele de montă organizate pentru desfășurarea montei naturale publice funcţionează în baza autorizaţiei anuale eliberate de către oficiile judeţene de zootehnie.

Pentru reproducătorii din punctele de montă oficiile judeţene de zootehnie vor elibera autorizaţii pentru montă, care vor fi păstrate la punctele de montă.

Toţi reproducătorii din cadrul punctelor de montă sunt supuşi controlului sanitar veterinar, conform prevederilor Programului strategic.

Reproducătorii masculi din punctele de montă sunt controlaţi periodic din punct de vedere al capacității de fertilizare a materialului seminal, astfel:

a) taurii - primăvara, în luna aprilie, şi toamna, în luna octombrie, şi atunci când situaţia fecundităţii este necorespunzătoare;
b) berbecii/țapii - cu o lună înainte de începerea campaniei de montă;
c) vierii din rasele autohtone în pericol de abandon - trimestrial şi atunci când situaţia reproducţiei o impune;
d) armăsarii - cu 15 zile înainte de începerea campaniei de montă.

În termen de 6 luni de la publicarea prezentelor norme tehnice se vor face demersurile necesare pentru achiziționarea materialelor in vederea determinarii capacității de fertilizare a materialului seminal.

Deţinătorii reproducătorilor din punctele de montă solicită oficiilor judeţene de zootehnie, efectuarea evaluării capacității de fertilizare a materialului seminal brut provenit de la aceştia.

Personalul din cadrul oficiilor judeţene de zootehnie, care efectuează evaluarea capacității de fertilizare a materialului seminal brut provenit de la reproducători, este desemnat prin decizia directorului general al autorității competente.

Deţinătorii reproducătorilor din punctele de montă organizate în cadrul depozitelor de armăsari, au obligaţia să efectueze recoltarea materialului seminal brut, în conformitate cu normele tehnice în vigoare.

Rezultatele evaluării capacității de fertilizare a materialului seminal sunt înscrise în buletinele de analiză a materialului seminal brut.

Prin excepție, în cazul fertilității reproducătorilor dovedită prin intermediul documentației privind descendenții acestora, nu este necesară evaluarea capacității de fertilizare a materialului seminal.

Monta femelelor din speciile bovine, ovine, caprine, porcine din rasele autohtone în pericol de abandon şi cabaline se execută pe baza unui plan de montă stabilit pentru fiecare reproducător.

Programul de montă pentru toate speciile de animale se întocmeşte până la finele lunii ianuarie de către oficiile judeţene de zootehnie, în colaborare cu societățile de ameliorare recunoscute, asociațiile de crescători, autorizate ca părți terțe, specialiştii din cadrul consiliilor locale, precum și alte entități interesate.

Monta femelelor se face la punctele de montă, şi/sau după caz la păşune sau în taberele de vară.

Activitatea reproducătorilor din timpul vieţii, se înregistrează în registrele pentru montă şi produşi.

Se interzice înscrierea în registru a doi sau mai mulţi reproducători din specii diferite.

Proprietarii reproducătorilor din punctele de montă au obligaţia să completeze zilnic activitatea fiecărui reproducător în registrul pentru montă şi produşi.

Proprietarii reproducătorilor din punctele de montă au obligaţia să elibereze adeverinţa de montă, în dublu exemplar, imediat după executarea montei fiecărei femele.

Adeverință vaci pentru carne.

Pentru iepe, vaci și bivoliţe si scroafe din rasele autohtone în pericol de abandon se utilizează un carnet separat de adeverinţe de montă.

Originalul adeverinţei se eliberează proprietarului femelei montate, iar copia adeverinţei rămâne în documentaţia punctului de montă. În cazul în care femela repetă monta, aceasta va fi evidenţiată în aceeaşi adeverinţă, în ambele exemplare.

În cazul pierderii adeverinţei originale, un duplicat va fi emis de către entitatea unde a fost montată femela, pe baza copiei păstrate în documentaţia punctului de montă.

Punctele de montă pentru bovine şi cabaline vor păstra copia adeverinţei de montă, pentru o perioadă de 5 ani de la data la care a avut loc monta.

Punctele de montă pentru porcine din rasele autohtone în pericol de abandon, ovine și caprine vor păstra copia adeverinţei de montă, pentru o perioadă de 1 an de la data la care a avut loc monta.

Reprezentanţii instituţiilor abilitate să efectueze controlul punctelor de montă vor menţiona în caietul de îndrumare şi control toate constatările şi recomandările cu privire la activitatea reproducătorului, starea lui zootehnică şi sanitară veterinară, acordându-se termene de remediere pentru deficienţele constatate. Nerespectarea acestora poate atrage sancţiuni până la suspendarea, sau după caz, retragerea autorizaţiei de folosire a reproducătorilor la montă.

Lunar, până în data de 10, punctele de montă vor transmite la oficiile judeţene de zootehnie tabele nominale cu femelele montate şi produşii obţinuţi, pentru luna anterioară, în vederea constituirii bazei de date pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie.

Utilizarea la montă a reproducătorilor neautorizaţi și nerespectarea normelor și instrucțiunilor tehnice se sancţionează conform Legii zootehniei nr. 32/2019.