Investitori străini care doresc să achiziţioneze terenuri agricole şi să dezvolte ferme în România aşteaptă doar cadrul legislativ pentru a înregistra în ţara noastră fonduri de investiţii alternative, iar acest lucru s-ar putea întâmpla deja anul acesta. Ce spune premierul Dacian Cioloş despre vânzarea terenurilor către străini?
Există cereri din partea unor investitori de a domicilia astfel de fonduri în România, dacă ar exista un astfel de cadru legislativ, a spus, citat de Agerpres, Radu Toia, director executiv al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF), la conferinţa „Fonduri Alternative de Investiţii. Schimbări, Perspective, Oportunităţi”, organizată de Organizaţia Profesioniştilor Pieţei de Capital, pe 17 martie 2016, la Bucureşti.
Pachetul legislativ care reglementează activitatea fondurilor de investiţii alternative în România este compus din legea administratorilor fondurilor de investiţii alternative, deja promulgată, şi viitoarea lege a fondurilor de investiţii alternative. Proiectul de lege privind fondurile de investiţii alternative ar putea fi finalizat de către colectivul de lucru al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) până la finalul primului semestru din 2016, urmând să fie transmis Ministerului Finanţelor Publice, care să şi-l asume şi să-l promoveze.
Fondurile de investiţii alternative sunt organisme de plasament colectiv care atrag capital de la mai mulţi investitori. În UE, administratorii de fonduri de investiţii alternative gestionează unui volum important de active investite în Uniune, răspund pentru o parte importantă a tranzacţiilor cu instrumente financiare pe pieţe şi pot avea o influenţă semnificativă asupra pieţelor şi societăţilor în care investesc.
În România, cu excepţia Fondului Proprietatea, fondurile locale de investiţii nu prea au reuşit să atragă investitori străini, notează Agerpres.
Cioloş: Nu facilitaţi cu orice preţ vânzarea terenului către străini!
Nici eu nu îmi doresc ca pământul să fie vândut la străini, îmi doresc ca pământul să fie utilizat de comunităţile locale, pentru că e o resursă pe care greu o puteţi obţine din altă parte, nu puteţi practic să o obţineţi din altă parte. Dacă o pierdeţi, odată ce aţi renunţat la o astfel de resursă, cu greu puteţi s-o obţineţi înapoi. Însă, oricâte legi am da noi la nivel naţional pentru a legifera vânzarea pământului către străini, nu pot aceste legi să înlocuiască dorinţa dumneavoastră, a proprietarilor, de a vinde sau nu pământul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local, a spus premierul Dacian Cioloş, aflat pe 21 martie 2016 la Alba Iulia, la prezentarea programului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate.
Mai mult, premierul le-a cerut primarilor să nu faciliteze „cu orice preţ” vânzarea terenurilor către cetăţeni străini. Vreau să transmit mesajul primarilor care sunt aici în sală şi care mă aud: nu facilitaţi cu orice preţ vânzarea terenului până când nu aţi făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv în sat, cu comunităţile locale. Sigur că e mai uşor, probabil, să obţineţi un anumit sprijin atunci când vine un străin să cumpere pământul şi să vă roage să-l regrupaţi pentru a-l vinde. Dar gândiţi-vă că în felul ăsta vindeţi o resursă care e a comunităţii şi pe care nu o mai puteţi aduce înapoi. Oricâţi investitori străini aţi aduce, nu pot să valorifice acei investitori străini pământul mai bine decât pot să-l valorifice comunităţile locale, a spus Cioloş.
Terenurile agricole se vând cu preţuri medii între 2.000 şi 7.000 euro
Terenurile agricole din România sunt vândute în prezent la preţuri medii între 2.000 euro/hectar şi 7.000 euro/hectar (în zona de vest a ţării), susţin reprezentanţii companiei Hitch&Mosher, liderul pieţei de consultanţă în operaţiuni imobiliare cu terenuri agricole.
În 2015, piaţa terenurilor agricole şi-a menţinut dinamismul şi atractivitatea în faţa investitorilor, care găsesc aici randamente mai bune decât în alte ţări europene, a declarat, săptămâna trecută, Marius Şchiopotă, managing partner al Hitch&Mosher, citat de Agerpres.
Acesta estimează că anul 2016 va fi unul la fel de dinamic pe piaţa terenurilor agricole şi spune că factorii importanţi în determinarea preţurilor de vânzare ţin de gradul de comasare al terenurilor, de situaţia cadastrală a acestora, de existenţa logisticii necesare pentru o agricultură performantă şi, nu în ultimul rând, de calitatea naturală a terenului.