Prima serie de purcei a fost cumpărată din România. Un dezastru, spune Alexandru Szekely, un tânăr inginer zootehnist care conduce o fermă cu 7.000 de capete de porci. Pentru următoarea serie, ca să nu dea faliment, fermierul s-a orientat imediat către Anglia și Germania.
Alexandru a crescut într-o familie de fermieri. Părinții lui sunt proprietarii unei ferme de producție vegetală de 400 ha în Șibot, județul Alba. Mama este inginer agronom și se ocupă de culturi, iar tatăl, inginer mecanic, are în grijă parcul de utilaje și echipamentele agricole. Fermierul face parte din garda tinerilor fermieri inteligenți și deschiși provocărilor. Este garda care ar fi capabilă să schimbe mentalitatea și percepția românilor despre fermieri și agricultură.
Parcurgem pașii birocratici și accesăm banii europeni!
Pe Alexandru l-am cunoscut la gala premiilor pentru fermieri din cadrul târgului INDAGRA 2015. A fost o ceremonie tristă, cu momente de reculegere pentru că în București abia se întâmplase cumplita nenorocire din clubul Colectiv, un iad de flăcări care, iată, a ucis 44 de tineri.
Am zărit un tânăr înalt, cu ochi inteligenți, care tocmai își primise diploma de tânăr fermier descurcăreț și capabil să conducă o fermă. Alexandru zâmbea pentru că pe bucata de hârtie organizatorii galei i-au greșit numele. Așa a ajuns să-mi povestească de ce și cum s-a apucat să crească porci. Este șeful unei ferme cu 7.000 de capete de porci pe care a construit-o în Șibot, cu fonduri europene. Nu stă îmbrăcat la costum într-un birou, departe de mirosul grăsunilor. Tânărul îmbracă în zorii fiecărei zile salopeta, trece prin filtrul de siguranță și muncește umăr la umăr cu angajații.
Cu un an înainte de obținerea diplomei de licență de la USAMV Cluj Napoca, în 2009, Alexandru a gândit proiectul pentru fermă. Când s-a găsit cu diploma în buzunar, proaspătul inginer a pornit afacerea.
Tânărul fermier Alexandru Szekely
Este o investiție de 1,8 milioane de euro. Procentul de 44,56% din sumă a fost acoperit din bani europeni, restul de aproape 56%, cofinanțare privată. Am contractat un credit de la CEC Bank. Fără banii europeni ar fi fost dificil să-mi pornesc o afacere. Parcurgem pașii birocratici și accesăm fondurile nerambursabile în procent de aproape 50%.
Cu banii, am construit ferma și am cumpărat purcei pentru îngrășare din România. A fost prima serie și a fost dezastruoasă. Animale nesănătoase care nu și-au atins greutatea de livrare. Așa ne-am învățat ce să evităm și ce-și dorește fermierul român: să cumpere purcei de caitate și sănătoși. Ne-am orientat imediat spre Anglia și Germania. Efectivul nostru matcă de scroafe, hibrid Landrace cu Marele Alb, a fost adus din Anglia, țară cu un status foarte înalt de sănătate a animalelor. Englezii doar exportă. Toate animalele s-au adus o dată, am făcut carantină la locul fermei și nu a mai intrat nimic în efectiv. Există un regim foarte strict de biosecuritate ca să ne păstrăm statusul de sănătate al animalelor, explică tânărul fermier.
Când a angajat oameni în fermă, Alexandru a fixat o condiție eliminatorie: candidații să nu aibă porci în gospodărie. Sistemul de securitate instalat de tânărul fermier este extrem de riguros și de strict pentru a limita mișcarea vectorilor purtători de viruși. Fermierul cumpără purcei pentru îngrășare din Germania.
Un business integrat
Unde vinde marfa tânărul fermier? Porcul gras care ajunge la abator este un hibrid din trei rase. Și anume, scroafele sunt încrucișare între rasele Landrace cu Marele Alb, iar vierul terminal este Pietrain. Avem tineretul de înlocuire la scroafele de reproducție și vierii tineret pentru înlocuire și vierii terminali pentru obținerea porcului gras la final. Animalele le vindem în viu la abator: porcii grași la greutatea de 100 kg, cu 5,2 lei/kg, fără TVA, iar purceii la greutatea de 25 kg cu 50 de euro/bucată, spune Alexandru.
În familia Szekely se lucrează în echipă. Baza furajeră pentru purcei este asigurată de ferma de producție vegetală a părinților. Alexandru se gândește tot mai serios la crearea unui lanț integrat de producție și încearcă să facă următorul pas.
Veriga care ne lipsește din fermă este reproducția, motorul unui circuit integrat. Dacă avem această verigă putem să ajungem și la procesarea și desfacerea produselor din fermă către consumatorul final. Și atunci o să spunem că avem un business integrat în agricultură.