DIRECT DE LA PARLAMENTUL EUROPEAN! Ajutoarele acordate sectorului de creștere a ovinelor sunt în atenția Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. AGROINFO a primit de la Parlamentul European un document, supus adoptării, în care sunt propuse noi ajutoare pentru crescătorii de ovine: de la ajutorul pentru bunăstarea ovinelor până la ajutoare de stat și despăgubiri de 100% în cazul atacurilor animalelor sălbatice.
Europarlamentarii din Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European au dezbătut, la sfârșitul anului trecut, un raport care venea cu noi propuneri pentru sprijinirea sectorului de creștere a ovinelor, dar și pentru cel de caprine. Documentul subliniază că este nevoie de menținerea și consolidarea ajutoarelor cuplate pentru sectoarele ovinelor și caprinelor în cadrul viitoarei reforme a politicii agricole comune (PAC) cu scopul de a reduce abandonul acestor producții în Uniunea Europeană, ținând seama de dependența ridicată a crescătorilor de ovine și de caprine de plățile directe.
De asemenea, se arată în raport că este necesar să se acorde un sprijin mai mare tinerilor, atât prin intermediul ajutoarelor directe, cât și al celor din cadrul politicii de dezvoltare rurală, având în vedere îmbătrânirea importantă a populației active din sectorul ovinelor și caprinelor, care este chiar mai mare decât cea din alte sectoare agricole.
Actul îndeamnă statele membre și Comisia Europeană să fie mai tolerante cu sancțiunile aplicate crescătorilor de ovine pentru erori neintenționate la punerea în aplicare a sistemului de identificare electronică a animalelor.
Un alt punct important este: Comisia și statele membre trebuie să ia în considerare măsuri de dezvoltare rurală pentru a proteja șeptelurile de atacurile animalelor de pradă, precum și revizuirea Directivei privind habitatele pentru a controla răspândirea acestor animale în anumite zone de pășunat.
Pentru că sectorul de ovine este considerat extrem de important în Uniunea Europeană, membrii Comisiei pentru Agricultură au venit, în completare la acest raport, cu noi propuneri de ajutoare pentru crescătorii de ovine: de la acordarea unei plăți pentru bunăstarea animalelor, sprijin pentru înființarea abatoarelor până la o nouă schemă de plată pentru pășuni, ajutoare acordate pentru angajarea ciobanilor, se știe că oierii au probleme cu găsirea forței de muncă, și ajutoare de stat, despăgubiri, în procent de 100%, pentru pierderile suferite în urma atacurilor sălbăticiunilor.
Aceste propuneri vor fi adoptate în ședința Comisiei pentru Agricultură din 21 februarie 2018!
Inserăm cele mai de interes propuneri pentru oieri, făcute de europarlamentari, extrase din documentele primite de AGROINFO de la Parlamentul European.
Dezvoltarea subvențiilor în acest sector, aspect extrem de important pentru creșterea eficienței și a competitivității în producție, pentru îmbunătățirea calității produselor și pentru creșterea autonomiei aprovizionării cu carne de oaie în UE - toate acestea fiind în concordanță cu obiectivele UE de dezvoltare a eficienței și de îmbunătățire a calității.
Menținerea, prin plăți directe, a sprijinului pentru crescătorii de ovine și caprine.
Comisia Europeană să ia în considerare mecanisme și instrumente suplimentare care să poată ajuta sectoarele să gestioneze crizele, să facă față provocărilor globale și să le asigure o dezvoltare durabilă.
Sectoarele se confruntă cu probleme majore din punct de vedere al ocupării (forței de muncă n.r.) și solicită Comisiei și statelor membre să implementeze măsuri de sprijin pentru lucrătorii din domeniul creșterii ovinelor și caprinelor.
Comisia Europeană și statele membre să pună în aplicare politici publice active de promovare a abatoarelor mobile, de construire de abatoare și săli de tranșare în proximitatea fermelor și de facilitare a sacrificării și tranșării în gospodării.
Este necesar să se acorde un sprijin mai mare pentru instalarea tinerilor crescători, atât prin intermediul ajutoarelor directe și al stimulentelor pentru crearea și preluarea fermelor de ovine și de caprine, cât și al celor din cadrul politicii de dezvoltare rurală, având în vedere îmbătrânirea importantă a populației active din sectorul ovinelor și caprinelor, care este chiar mai mare decât cea din alte sectoare agricole.
Avertizează cu privire la faptul că eligibilitatea terenurilor pentru pășunat unde predomină zone împădurite reprezintă o excepție, dat fiind că, în continuare, Comisia consideră că o suprafață agricolă trebuie să fie acoperită cu iarbă în proporție de peste 50 %, ceea ce nu se întâmplă în realitate în numeroase zone pentru pășunat. Solicită ca cerința de 50 % iarbă în zonele împădurite, necesară pentru inițierea unei plăți directe pentru agricultori, calculate la hectar, să fie abandonată în cazul crescătorilor de caprine și de ovine (cu alte cuvinte să beneficieze de subvenție și suprafețele care au mai puțin de 50% iarbă n.r.)
Solicită Comisiei să identifice măsuri de sprijin pentru înființarea punctelor de sacrificare și simplificarea procedurilor de autorizare, precum și autorităților naționale să asigurare accesul producătorilor în piețe și pentru înființarea punctelor de vânzare specializate.
Este necesar să se dispună de instrumente de prevenire și de gestionare a crizelor în sectoarele ovinelor și caprinelor, pentru a limita volatilitatea prețurilor și pentru a permite remunerarea echitabilă a producătorilor, precum și un mediu favorabil investițiilor și preluării exploatațiilor de către tineri.
Statele membre să extindă plățile pentru agromediu la pășunile utilizate pentru pășunatul ovinelor și caprinelor și să acorde un ajutor național pentru bunăstarea animalelor și în cazul ovinelor și caprinelor, în plus față de alte rumegătoare.
Evaluarea liniilor actuale de sprijin pentru dezvoltarea raselor autohtone și de o calitate diferențiată, cum este cea obținută prin certificare în producția ecologică. Este subliniată necesitatea de a include și mărci de garanție a cărnii de miel și de ied, atât colective cât și individuale, ca posibile beneficiare ale ajutoarelor pentru calitate diferențiată, cu condiția ca autoritatea locală competentă să fi aprobat regulamentul lor de utilizare sau caietul de sarcini.
Solicită Comisiei să sprijine mai mult cercetarea, inovarea și ameliorarea în sectorul ovinelor și caprinelor.
Solicită creșterea cuantumului sprijinului acordat organizațiilor de producători din sectoarele ovine și caprine. (propunere făcută de europarlamentarii români Viorica Dăncilă și Daniel Buda n.r. )
Statele membre să extindă sprijinul financiar din cadrul Pachetului privind laptele pentru laptele de oaie și de capră. (propunere făcută de europarlamentarul român Daniel Buda n.r.)
Comisia și statele membre să ia în considerare oferirea de stimulente crescătorilor care practică transhumanța. (propunere făcută de europarlamentarul român Daciana Sârbu n.r.)
Statele membre să ia măsuri pentru a spori acoperirea vaccinală în acest sector și astfel să combată în mod eficient din punctul de vedere al costurilor bolile infecțioase la ovine și caprine, precum și rezistența la antimicrobiene.
Sistemele de identificare (la ovine și caprine n.r.) trebuie să fie concepute astfel încât să reducă la minimum birocrația.
Solicită Comisiei să analizeze dacă reglementările UE privind ajutoarele de stat pot fi dezvoltate în continuare pentru a include măsuri de prevenire a daunelor cauzate de prădători și pentru a permite o rată de compensare de 100 %. (sunt menționate atacurile frecvente ale lupilor și urșilor n.r.)
Comisia Europeană și statele membre să dezvolte programe specifice care să permită femeilor să-și găsească locul, alături de bărbați, în acest sector, ceea ce ar putea contribui în mod semnificativ la reînnoirea generațiilor de care are nevoie acest sector și la ajutarea păstorilor de ovine și caprine să își întemeieze familii.
Să fie sprijinită dezvoltarea sectorului ovinelor la nivel local, care reprezintă o pârghie pentru îmbunătățirea veniturilor fermelor de ovine și îmbunătățirea concordanței dintre cerere și ofertă, și solicită statelor membre și Comisiei să acorde o atenție deosebită politicilor lor publice legate de abatoarele locale, care sunt esențiale pentru dezvoltarea acestor lanțuri de aprovizionare locale.
Consideră indispensabilă înființarea, în statele membre cu o prezență mai amplă a acestui tip de zootehnie, a unor școli pentru păstori, axate asupra practicii transhumanței, menite să ofere o alternativă profesională în activitatea de creștere a animalelor care să favorizeze reînnoirea generațiilor și, în același timp, să facă progrese în direcția creșterii prestigiului și a recunoașterii sociale a unei ocupații tradiționale cum este păstoritul.
Comisia să introducă în Uniune un sistem obligatoriu de reglementare a etichetării pentru produsele din carne de ovine, care să includă o siglă comună pentru a permite consumatorilor să facă distincția între produsele comunitare și cele originare din țări terțe, etichetare care să se bazeze pe un anumit număr de criterii, inclusiv un regim de garantare a calității agricole și indicația țării de origine, garantând buna informare a consumatorilor cu privire la locul de origine a produsului; consideră că sistemul trebuie elaborat în așa fel încât să se evite subminarea sistemelor actuale de etichetare promoțională existente la nivelul statelor membre și al regiunilor.
ROMÂNIA, PE LOCUL 4 LA OVINE ȘI LOCUL 3 LA CAPRINE
Deși la nivel european reprezintă doar 3,6% din valoarea totală a producției animaliere, cu 98 de milioane de capete, creșterea ovinelor și caprinelor se întinde pe zone vaste, multe dintre acestea cu handicap natural important. Un exemplu bine cunoscut este Regatul Unit, unde șeptelurile ocupă 31% din suprafața agricolă, dar același lucru se întâmplă și în țări precum Spania, România și Italia, unde acestea ocupă 20% din terenuri. Numărul de unități zootehnice este de 850 000 în sectorul ovinelor și de 450 000 în sectorul caprinelor.
În ceea ce privește sectorul ovinelor, Regatul Unit se află pe primul loc, cu 39,5% din total, urmat de Spania (27,4%), Grecia (15,9%), România (15,6%), Franța (12,2%), Italia (12,2%) și Irlanda (11%).
În ceea ce privește sectorul caprinelor, Grecia se află pe primul loc, cu 35%, urmată de Spania (21%) și România (10,6%), Franța (10,3%) și Italia (7,9%).
Retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană este una din principalele surse de îngrijorare pentru acest sector în anii următori, ca urmare a influenței determinante exercitate de acest stat pe piața europeană și a faptului că este principalul punct de intrare pentru importurile din țări terțe. La impactul comercial se adaugă repercusiunile Brexitului asupra bugetului UE, care ar putea fi mai grave în sectoarele mai slabe, cum ar fi cele ale ovinelor și caprinelor.
Marea problemă structurală cu care se confruntă aceste sectoare este scăderea consumului de carne de oaie și de capră în interiorul Uniunii Europene, cu 40% în ultimii 15 ani. Astfel, a scăzut de la 3,6 kg la 2 kg pe cap de locuitor în prezent.