În fiecare an, se transformă în deşert 12 milioane de hectare de teren agricol, un calcul care se face de la începutul anilor 1980, a declarat secretarul executiv al Convenţiei ONU de Luptă împotriva Deşertificării (UNCCD), Luc Gnacadja.
Potrivit acestuia în acest timp planeta a pierdut în ritm anual 1% din terenurile sale fertile. Gnacadja a subliniat că degradarea pământurilor este ‘principala provocare de mediu a erei noastre’ şi ‘principala ameninţare la bunăstarea globală’.
‘Ţările dezvoltate au crezut în mod tradiţional că deşertificarea este ceva ce se petrece în zone îndepărtate şi că a o combate nu le va aduce niciun beneficiu; din acest motiv, ani la rând au refuzat să dezvolte mecanisme de finanţare pentru a o opri’, a explicat Gnacadja, fost ministru al mediului în Benin. Oficialitatea ONU consideră că un astfel de mod de gândire este complet greşit: ‘Degradarea solului nu doar sporeşte sărăcia şi mortalitatea infantilă la nivel local, ci afectează oceanele şi bunăstarea globală’.
Pentru a convinge ţările că trebuie să treacă la fapte, Gnacadja propune drept exemplu oferă cazul Nigeriei, unde căutarea alternativelor la păşunatul masiv care distruge pământurile presupune un cost de 50-200 de dolari pe hectar, în timp ce operaţiunile de recuperare a calităţilor agricole ale acestor terenuri ar costa 1.100 de dolari pe hectar. ‘Costul pasivităţii este infinit mai mare decât costul acţiunii’, susţine Gnacadja. Sursa: Agerpres
