În toamna acestui an, preţul cerealelor de pe piaţa internă a înregistrat creşteri semnificative. Spre exemplu, tona de grâu se tranzacţiona, la începutul lunii septembrie, cu aproximativ 240-250 de euro, cu 22% mai mult decât la 1 august.

Tendinţa este similară şi în privinţa porumbului, care a avut o apreciere cu aproape 20%. În acest caz, la baza evoluţiei preţurilor au stat estimările cu privire la scăderea importantă a producţiei faţă de anul trecut.

Cu toate că fermierii au mai puţine şanse de a obţine profit din producţiile acestui an, pierderile nu par a fi îngrijorătoare, susţin autorităţile. „Pierderile care s-au constatat la nivelul exploataţiilor, din cauza secetei, au fost compensate, în parte, prin creşterile de preţ, pe care companiile exportatoare sau traderii mari de cereale şi le-au permis să le acorde până la un anumit nivel. Anul acesta a fost primul în care companiile mari au fost şi sunt în continuare cu „exporturile la discreţia producătorilor”. Acesta este un lucru bun, pentru că înseamnă că (fermierii – n.r.) şi-au creat spaţiile de depozitare, că sunt pe un trend bun şi îşi permit să negocieze mult mai bine preţurile la materia primă. Din acest punct de vedere, nu putem să spunem decât că acele pierderi la nivelul exploataţiilor nu sunt consistente”, ne-a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

De altfel, preţurile cerealelor nu pot creşte continuu, ci doar până la nivelul acceptat de cumpărător. „Preţurile, aşa cum le văd eu, cresc până la o anumită limită a sustenabilităţii. În cazul în care consumatorul nu-şi permite să plătească, evident că nu se pot duce foarte sus. Întotdeauna sunt bucuros când agricultorul îşi recuperează costurile de producţie plus 10%, care înseamnă investiţii pentru perioada următoare. {i uitaţi-vă ce se întâmplă: în teritoriu, suprafeţe mari sunt distruse în cazul fermelor mici, de subzistenţă şi semisubzistenţă. {i cei mari au suferit, dar sunt grade diferite de vătămare din cauza secetei. Pentru că ei şi-au permis irigaţii sau o tehnologie mult mai bună”, explică Botănoiu.