Tot Rădulescu a mai spus şi că organizaţiile de producători ar fi cele mai în măsură să implementeze proiecte în domeniul agricol, dar şi că, din nefericire, agricultura a fost, de cele mai multe ori, folosită ca instrument în lupta electorală.Ciprian Alic, director general adjunct al APIA a spus că din peste 18.000 de proiecte care au fost gestionate de APIA în România, doar 9.000 au fost aprobate. Motivul? „Băncile nu sunt interesate de co-finanţare, deoarece statul român le fură bani ieftini”, a afirmat Alic.
Tot Rădulescu a mai spus şi că organizaţiile de producători ar fi celemai în măsură să implementeze proiecte în domeniul agricol, dar şi că,din nefericire, agricultura a fost, de cele mai multe ori, folosită cainstrument în lupta electorală.

Ciprian Alic, director general adjunct al APIA a spus că din peste18.000 de proiecte care au fost gestionate de APIA în România, doar9.000 au fost aprobate. Motivul? „Băncile nu sunt interesate de co-finanţare, deoarece statul român le fură bani ieftini„, a afirmat Alic.

De cealaltă parte, Cătălin Toncea, responsabil comercial al Băncii Române pentru Dezvoltare a încercat să explice că „proiectele întâmpină dificultăţi în privinţa finanţării deoarece a fi eligibil nu este neapărat sinonim cu a fi finanţabil. Dispariţia scrisorii de conform şi înlocuirea cu propria declaraţie este de cele mai multe ori motivul pentru care un proiect este respins. Mai mult, transparenţa fondurilor la producători şi lipsa de experienţă la start-up-uri e foarte mare„, a spus acesta.

Explicaţii, dar şi soluţii pentru relaţia defectuoasă dintre producătorii agricoli şi instituţiile bancare a oferit şi Dan Gherghelaş, director în cadrul APDRP. „Băncile nu găsesc atractiv acest sector din cauza lipsei de predictibilitate a afacerii. Băncile vor un sistem financiar clar, la suprafaţă, eventual fiscalizabil. Un sistem bursier ar putea reprezenta o soluţie„, a precizat fostul director al APDRP.

Daniela Giurcă, expert pe politici agricole, a afirmat, de asemenea, că „este nevoie, în acelaşi timp, de o politică fiscală specială pentru agricultură, care să fie pusă în aplicare de diferite guverne„.

Dincolo de relaţia fermierilor cu băncile, subiect „fierbinte” pentru aceştia, au mai fost dezbătute chestiuni şi probleme legate de poziţia României cu privire la reforma PAC, de structura exploataţiilor agricole în ţara noastră şi de strategia naţională pentru adaptarea la schimbările preconizate de PAC după 2013, de insuficienţele din sectorul agricol românesc, dar şi din cel administrativ, precum şi de cele mai adecvate soluţii pentru agricultorii români în contextul politicii agricole comunitare.