Ministrul agriculturii, Florin Barbu, a declarat că trebuie să existe, în continuare, doi piloni, unul pentru subvenții APIA, plăți directe, și al doilea, pentru dezvoltare rurală. Șeful de la MADR a adăugat că România nu este de acord cu un fond unic european.

Fondul unic propus pentru agricultură în viitorul cadru financiar european 2028-2034 este o greșeală, iar România trebuie să susțină în continuare menținerea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune (PAC), respectiv subvențiile acordate fermierilor și finanțarea dezvoltării sectorului, a declarat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.

‘Din punctul meu de vedere, dacă vorbim despre noua politică și noul cadru financiar 2028, fondul unic este o greșeală. De ce spun acest lucru? Pentru că România trebuie să meargă în continuare pe cei doi piloni: partea de subvenții date către fermierii români și partea de dezvoltare. Pentru că, să știți, am mai spus-o, nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și ținte. Nu putem pierde fonduri europene pentru dezvoltarea zootehniei și industriei alimentare, pentru că anumite domenii nu pot să își îndeplinească anumite jaloane și ținte. Banii trebuie să rămână în continuare fermierilor români pentru dezvoltare și pentru investiții în procesare și în zootehnie’, a afirmat Florin Barbu, la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români.

Ministrul Agriculturii a susținut că securitatea alimentară trebuie tratată ca o componentă a securității naționale și a apreciat că atât statul român, cât și Comisia Europeană au responsabilitatea de a sprijini producătorii agricoli, într-un context în care fermierii se confruntă cu dificultăți în acoperirea costurilor de producție.

‘Este o perioadă complicată. Fermierii nu pot să își acopere costurile de producție. Cerealele sunt la prețuri de acum șapte ani și, în continuare, statul român, dar și Comisia Europeană, trebuie să aibă o responsabilitate clară pentru a asigura securitatea națională, securitatea alimentară’, a mai spus Barbu.

El a arătat că Ministerul Agriculturii urmărește integrarea producției vegetale cu zootehnia și industria alimentară, prin investiții în procesare și în capacități de producție.

În acest context, ministrul a menționat că prin Planul Național Strategic au fost semnate contracte de finanțare pentru procesare în valoare de aproape un miliard de euro și a amintit programul Investalim, destinat dezvoltării industriei alimentare.

Totodată, Barbu a anunțat că ministerul lucrează la două programe de finanțare pentru fermieri, pe modelul celor derulate în 2024, cu o dobândă fixă de 1,90%, urmând ca ROBOR și celelalte comisioane să fie suportate de Ministerul Agriculturii.

Oficialul MADR a solicitat sistemului bancar să mențină parteneriatul cu fermierii și în perioadele dificile, nu doar atunci când condițiile economice sunt favorabile.

‘Sistemul bancar din România trebuie să rămână alături de fermieri. Nu când este soare culegem dobândă, iar atunci când este secetă cerem falimentul fermierilor români. Sistemul bancar trebuie să realizeze un parteneriat corect între fermier și creditele obținute, pentru că fermierii au nevoie de îndrumare, au nevoie de consiliere pentru a crea o disciplină financiară în cadrul fermei’, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

Acesta a participat la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, organizată joi, la București, de Clubul Fermierilor Români.