Într-o iarna, în toiul noptii, Ion este trezit din somn de bătăi puternice în geam.
– Alo, e cineva acasă?
Deschide Ion geamul, la care individul care bătea îl întreabă:
– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
… – N-am nevoie, domnule. Lasă-mă să dorm, că e 12 noaptea.
Peste 10 minute, iaraşi bătăi:
– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
– N-am nevoie, domnule. Nu eşti sănătos la cap, să mă trezeşti pentru asta la miezul nopţii?
Peste încă 10 minute, alte bătăi:
– Nu vă supăraţi, aveţi nevoie de lemne?
– Domnule, dacă nu mă laşi în pace, chem poliţia.
În fine, individul pleacă. A doua zi dimineaţa, în adăpostul pentru lemne, Ion nu mai găseşte nici un lemn, în schimb găseşte un bilet: „Să nu zici că nu te-am întrebat”
