Patru prieteni jucau poker. La un moment dat sună un telefon. Unul dintre ei răspunde:
– Da… bine dragă, cu nişte prieteni…ce spui?… o blană?… 20000?… Nu e cam mult?… A! e naturală… Bine, cumpăr-o.
Închide telefonul, mai joacă ce mai joacă, sună din nou. Răspunde.
– Da…nu ţi-am zis? cu nişte prieteni… ţi-ai găsit maşină?… cât costă? … 200.000!? Nu e cam mult? … a e nouă… …full-options… bine, cumpăr-o.
Închide telefonul şi se apucă din nou de jucat. Peste o oră sună din nou. Răspunde.
– Da… ţi-am mai zis, cu nişte prieteni… a venit omul cu casa !?… ce casă?… cât costă?… 5 milioane !?… Nu e cam mult?… a are 20 de camere… bine, bine, cumpăr-o. Pa!
Închide telefonul şi zice:
– Al cui e telefonul ăsta, că a început să mă enerveze?
